Ucraina

Denumirea oficială: Ucraina 

Capitala: Kiev (2,6 mil. loc.) 

Limba oficială: ucrainiana 

Suprafaţa: 604.000 Km2

Locuitori: 52 mil. (87 loc./ Km2)

Religia: ortodoxism; greco-catolicism (uniţi), mozaism, is­lamism

Moneda: ghrivna

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională : 24 august

Geografie: U. este aşezată în E Europei. Limite: Belarus (N), Rusia (NE şi E) M. Neagră (S), Moldova, Polonia (V). G. Fizică: U. are un relief variat, dominante fiind po­dişurile şi câmpiile. Podişurile: Volâno-Podolic, în V, 470 m alt. şi Pod. Doneţului în E, 367 m alt. Cea mai mare parte a Ucrainei aparţine Marii Câmpii Europene: în N, Câmpia Niprului (sub 200 m alt.), în NV, Câmpia Polesia şi Câmpia Mării Negre (sub 100 m alt.). Munţii sunt tineri şi ocupă cea mai mică suprafaţă a Ucrainei. În V, munţii Carpaţii Păduroşi, în S, în Pen. Crimeea, Munţii Crimeii (1545 m alt.). În zona Mării Negre ori a Mării de Azov sunt numeroase limane, lagune, peninsule, capuri. Apele, fluvii ale Europei răsăritene, cele mai importante sunt ori­entate spre Marea Neagră: Nipru/Dnipr, care drenează aproape jumătate din ţară, are bareje, lacuri de acumula­re pentru irigaţii şi hidrocentrale; Nistrul, Bugul de sud, Doneţul (în E străbate Donbassul) . Din Carpaţii Ucrainei izvorăsc: Tisa, Prutul şi Siretul. Cu debite variate; când se topesc zăpezile, primăvara şi încep ploile, debitele cresc. Clima: Ucraina este în general temperat-continentală, cu veri lungi şi călduroase şi cu ierni cu ger şi viscole. În Crimeea, datorită munţilor Jaila, clima are caracter sub­tropical umed. Floră şi faună: Munţii sunt acoperiţi cu păduri de coni­fere (pin) şi foioase (amestecate); mai spre S, păduri de stejar şi fag. Silvostepa şi vegetaţia de stepă de pe po­dişuri în cea mai mare parte au fost înlocuite cu culturi agricole; în silvostepă ierburi, specii de stejar) în stepă, graminee (colilia, negara). Fauna din păduri: lupul, ursul, râsul, vulpea, mistreţul, cerbul, veveriţa, păsări cântătoa­re; în stepă: rozătoare, dropii, iepuri. Există 3 parcuri naţionale : cel mai vechi din 1874 (Askania Nova). Ex­plozia centralei atomice de la Cernobâl a produs un ade­vărat dezastru ecologic şi în ţările vecine. Populaţia: Ucraina are o populaţie numeroasă cu o ma­joritate de ucrainieni (74 %); ruşi 23%, bieloruşi, români, evrei, tătari. Cca. 3 mil. ucrainieni trăiesc în afara grani­ţelor (SUA, Canada, Brazilia). Concentrarea max. în reg. Kievului (peste 150 loc./ Km2) Rata natalităţii: 11,5 ‰; a mortalităţii: 13,6‰. Pop. urbană: 70 %. Resurse şi economie: U. are resurse min. bogate şi vari­ate: cărbune (Dombass, reg. Lvov) ; minereu de fier (Krivoi Rog); petrol şi gaze naturale (reg. subcarpatică), uraniu, mangan, săruri de potasiu. Ind. prelucrătoare: metalurgia feroasă (Krivoi Rog); constr. de maşini, chimi­că, bunuri de consum. Centre industriale: Kiev; Odessa, Dnipropetrovsk, Krivoi Rog, Lvov, Cernăuţi. Importante amenajări pentru hidroelectricitate. Agricultura: mari cantităţi de: cereale, tutun, sfeclă de zahăr, floarea-soare­lui, cartofi, legume. Pomicultură în reg. subcarpatice; viti­cultură în Crimeea. Creşterea animalelor: cornute mari, oi, capre, porci, păsări. Tradiţională: apicultura. Transporturi şi comunicaţii: Reţea de căi ferate; căi ru­tiere; transport fluvial şi maritim. Aeropoxturi la Kiev, Harkov, Odessa. Oraşe: Harkov, Ecaterinoslav/ Dnepropetrovsk, Odessa, Zaporojie, Krivoi Rog ş.a. Istoria: ­În mileniul I terit. U. era locuit de triburile de păstori ale cimerienilor, sciţilor şi sarmaţilor. În primele secole d. Hr. este culoar de trecere a pop. migratoare: goţi, huni, avari, bulgari, cazaci, unguri, pecenegi, cumani. În sec. VI-IX, slavii de răsărit populează ţinuturile dintre Nipru, Oka şi Volga Supe­rioară; în sec. IX se cristalizează vechiul stat rus cu centrul la Kiev. Sub Vladimir I cel Înţelept (980-1015) statul-kievean se dezvoltă plenar. În 988 creştinismul (de rit bizantin) devine religie de stat. În sec. XII-XIII statul kievean se destramă în câteva cnezate care vor fi mai uşor cucerite de mongoli (1237­40). Pe terit. U. se întemeiază Hanatul Hoardei de Aur, care în sec. XIV slăbeşte, iar Marele Ducat al Lituaniei anexează o mare parte din U. Polonia ocupă Halâci Volânia. Ia naştere o răscoală antipoloneză, a cazacilor de pe Nipru, condusă de hatmanul Bogdan Hmelniţki (1648). În 1654 se proclamă unirea U. cu Rusia. În 1667, prin tratatul de pace de la An­drusovo, U. răsăriteană şi Kievul sunt alipite Rusiei. În urma celor trei împărţiri ale Poloniei (1772-1792) şi U. de apus, in­clusiv Volânia sunt anexate Rusiei. Haliciul (Galiţia) intră sub dominaţia Austriei. Sec. XIX, al redeşteptării naţion­alităţilor europene; Rada de la Kiev proclamă autonomia U. în 1917; un guvern naţionalist la Kiev; Armata Roşie şi guver­nul provizoriu bolşevic instalat la Harcov pun stăpânire pe aproape întreaga U., în 1918. Prin tratatul de pace de la Brest-Litovsk, din martie 1918, U. este cedată Germaniei de către Rusia, care este în plin război civil. Între 1919-1920, ar­mata ruşilor albi, apoi Polonia intervin în U., care devine un câmp de bătălie în acest război civil, trecând când de-o parte, când de alta. În 1921 la Riga, se încheie pacea între Rusia So­vietică şi Polonia; U. apuseană este anexată de Polonia. În 1922, Republica Sovietică a Ucrainei aderă la Uniunea Sovie­tică. În 1928, începe colectivizarea agric. şi represiunea stal­inistă. Un adevărat genocid (7 mil. de victime). În 1939-1940, URSS anexează terit. poloneze locuite de ucrainieni, Bucovina de N şi Basarabia. În 1941-1944 un regim de ocupaţie nazist face ca U. să piardă 6 mil. de locuitori. În 1945 U, se măreşte cu Rutenia subcarpatică (luată Cehoslovaciei) şi devine mem­bru fondator al ONU. În 1954, Republica autonomă a Crimeei este inclusă în U. În perioada reformistă gorbacioviană, U. îşi manifestă identitatea naţională. În 1990, limba ucrainiană devine limba oficială a statului. În 1991, Sovietul Suprem proclamă în august independenţa ţării şi aderă la CSI. Con­flicte de interes, în special asupra statutului Crimeei şi con­trolului asupra flotei Mării Negre, opun U. Rusiei. În 1994, un acord asupra demantelării arsenalului nuclear staţionat în U. semnat de preşedinţii U., Rusiei şi SUA. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1991. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Sovietul Suprem; mandatul pe 5 ani; puterea execu­tivă este exercitată de Consiliul de Miniştri, numit ca rezultat al alegerilor legislative. Multipartitism.