Zimbabwe

Denumirea oficială: Republica Zimbabwe 

Capitala: Harare (fost Salisbury); (1 mil. loc.) 

Limba oficială: engleza

Suprafaţa: 390.000 km2

Locuitori: 11,51 mil. (30 loc./km2)

Religia: protestantism (cei mai mulţi, anglicani) 60%, catolicism 20%, animism

Moneda: dolarul Zimbabwe 

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 18 aprilie

Geografia: Z. este aşezată în S Africii centrale; fără ieşire la mare. Li­mite: Zambia (V şi N), Mozambic (E), Africa de Sud, Botswana (S). G. fizică: Un teritoriu de podişuri (1300 m) desfăşurate între fluviul Zambezi (N) şi Limpopo (S). Pe valea Zam­bezi alt. scade până la 300 m. În centru, podişul High Veld traversează ţara de la N Ia E; acesta coboară pe ambele la­turi, de la 1300 la 600 m (Middle Veld), iar partea cea mai joasă, sub 600 m (Low Veld), se constituie din două fâşii înguste, una pe valea fluviului Zambezi şi alta, încă şi mai îngustă, pe valea fluviilor Limpopo şi Sabi. De-a lungul graniţei de est, platoul se împarte în două: partea de N, dominată de cel mai înalt munte, Inyangani (2589 m) şi partea de S, din faţa Marelui Rift, dominată de muntele Melsetter; drumurile dintre acestea duc de la Umtali la Beira, port la Oc. Indian, în statul Mozambic. Principalele cursuri de apă: la N, Zambezi (2700 km, din care 700 km formează graniţa cu Zambia) şi afluenţii săi, Hunyani (200 km), Sengwe (180 km), Shangani (260 km); în S, cursul su­perior al râului Sabi (400 km) şi afluenţii săi, şi o parte din cursul fluviului Limpopo (210 km) şi afluenţii săi (Nu­anetsi, 300 km). Clima: este tropicală, cu două anotimpuri: cald, în oc­tombrie şi noiembrie, temperatura medie anuală între 18°-­29,5°C, răcoroasă, între iunie şi iulie (11°-19°C). Ploi între octombrie şi aprilie, cu excepţia estului şi sud-estului. Pre­cipitaţiile: 710 mm/an, sub 380 mm/an pe valea fluviului Limpopo, 1020 mm/an de-a lungul Mozambicului. Floră şi faună: păduri tropicale 50% din terit., savană cu pâlcuri de păduri. Faună foarte bogată: antilope, zebre, elefanţi, rinoceri negri. Rezervaţii şi parcuri naţionale: Mana Pools (N), Matusadona (NV), Chutes Mosi-Oa­Tunya şi Hwange (V), Inyanga (E), Parcul naţional al Munţilor Matopos (S). Populaţia: negri de diferite grupe etnice (amandebele, amtashangana, basuto, mashona), europeni; asiatici. Con­centrarea max. în zona centrală, între Bula Wayo şi Harare. ­ Resurse şi economie: După Republica Africa de Sud, Z. are cea mai dezvoltată industrie prelucrătoare de pe con­tinent. Agric. asigură consumul, se cultivă: porumb, bum­bac, cafea, grâu, manioc, trestie de zahăr, tutun, fructe. Lemn preţios (mahon, tek). Animale: bovine, ovine, caprine. Resurse min.: aur, cărbune, fier, crom, argint, nichel, antimoniu, cositor, smaralde. Potenţial hidroener­getic. Exportă: aur, minereu de fier, diverse metale, maşini, produse siderurgice, tutun; zahăr, piei, carne, pro­duse din came. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, vehicule; aeropor­turi la Harare şi Bulawayo. ­ Oraşe: Bulawayo, Gwelo, Mutare (Umtali), Kwe Kwe. Istoria: La începutul erei creştine teritoriul Z. era locuit probabil de bantu. În sec. XIII-XVI face parte din regatul Monomotapa; locuitorii sunt bantu şi boşimani, având, după cum dovedesc vestigiile, o organizare statală foarte dezvoltată. În 1850 Li­vingstone descoperă Z. (vezi Zambia). Între 1891-1923, Com­pania Britanică a Africii de Sud, fondată de Cecil Rhodes, administrează teritoriul sub denumirea de Rhodesia. În 1965, după destrămarea Federaţiei Rhodesia-Nyassaland, guvernul minorităţii albe proclamă unilateral independenţa Rhodesiei de Sud şi instituie regimul de apartheid. Se introduce starea de necesitate. ONU şi Marea Britanie nu recunosc acest regim şi îi impun sancţiuni economice. În 1967 începe lupta armată împotriva guvernului Jan Smith; zeci de mii de vic­time. În 1979 se semnează acordul de încetare a focului, se or­ganizează alegeri legislative. La 18 aprilie 1980 este procla­mată independenţa republicii Z. în cadrul Commonwelth-ului. În 1990, preşedintele Robert Mugabe abrogă starea de necesi­tate. Statul este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei din 1980. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte (ales prin vot direct) şi Camera Adunării; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Multipar­titism.