Uruguay

Denumirea oficială: Republica Orientală a Uruguayului 

Capitala: Montevideo (1,35 mil. loc.)

Limba oficială: spaniola 

Suprafaţa: 177.500 km2

Locuitori: 3.204.000 (18 loc./km2) 

Religia: catolicism 90%, protestantism, mozaism 

Moneda: peso uruguayan

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 25 august

Geografie:  U. se află în SE Americii de Sud, la nordul estuarului  Rio de Plata. Limite: Brazilia (N,) Oc. Atlantic (E), Ar­gentina (V). G. fizică: Predomină câmpia înaltă (prelungire a pam­pasului argentinian) cu coline uşoare (200-500 m alt.).  Ape: fl. Uruguay (1.510 km), la V, pe graniţa cu Ar­gentina; cu afl. său Rio Negro (500 km). Clima: este subtropicală, cu influenţe oceanice. Temp. medie anuală: ianuarie: 22°C şi iulie 10°C în Monte­video. Precipitaţii: 970 mm/an la Rio de Plata; 1.270  mm/an în N; 1.400 mm/an la Montevideo. Floră şi faună: Vegetaţie dominant ierboasă (77%  păşuni); 2% păduri. Populaţia: este formată din europeni 95% (de origine  spaniolă şi italiană), metişi, mulatri. Concentrarea max.  în zona Montevideo. Cca. 700.000 uruguayeni trăiesc în  afara graniţelor U. Rata natalităţii: 16,5‰; a morta­lităţii: 10,4‰. Rata pop. urbane: 90%. Resurse şi economie: econ. bazată pe agric., în special  creşterea animalelor: ovine, bovine, porcine, cabaline.  Ind. axată pe congelarea cărnii sau prelucrarea ei; ind.  lânii; tăbăcirea pieilor. Alte resurse: peşte, guano,  tutun, bumbac, produse lactate. Exportă: carne şi  derivatele ei, lână, textile, piei; uleiuri vegetale, pro­duse alimentare. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere; au­tovehicule. Flotă comercială. Două poduri rutiere (de 5,4 km şi 2,4 km) peste fl. Uruguay, care leagă U. de  Argentina, pentru a favoriza schimbul cu Argentina în  cadrul MERCOSUR.

Oraşe: Salto, Paysandu, Las Piedras, Rivera. Există uni­versitate la Montevideo (1949). Istoria: Când spaniolii au explorat U. (1516), era locuit de triburi ale indienilor charrua, seminomade. După un secol vor fi colo­nizaţi. Iezuiţii şi franciscanii vin să-i „pacifice” pe indienii care, de fapt, fuseseră supuşi masacrului. În 1776, U. este in­clus în „Bando Oriental”, apoi în Viceregatul Rio de Plata.  Încep mişcările antispaniole, lupta pentru independenţă; li­derul: Jose Artigas. Dominaţia spaniolă ia sfârşit în 1814.  Portughezii invadează U. în 1817. La 25 august, 182.5 îşi  proclamă independenţa. În sec. XIX iese la iveală conflictul  dintre partidul liberal (colorados) şi cel conservator (blancos);  U. devine cel mai democratic stat din America Latină, cu un  nivel de viaţă superior celorlalte state ale continentului  („Elveţia Americii”). 1839-1851: marele război împotriva Ar­gentinei. În 1919: o constituţie liberală. 1933-1942 U. este  atins de criza mondială; un regim dictatorial. În 1966 o re­formă constituţională în care se accentuează rolul preşedin­telui. Mişcarea teroristă urbană Tupamaros destabilizează  viaţa U.; este reprimată de armată. 1976-1984: militarii con­duc ţara, după care se restabileşte puterea civilă. Statul: este republică prezidenţială, conform Consti­tuţiei din 1966. Puterea legislativă este exercitată de  preşedinte şi de Parlament (Senat şi Camera Federală a  Deputaţilor); cea executivă de un cabinet numit şi con­dus de preşedinte. Multipartitism.