Uzbekistan

Denumirea oficială: Republica Uzbekistan 

Capitala: Taşkent (2 mil. loc.)

Limba oficială: uzbeka 

Suprafaţa: 447.000 km2

Locuitori: 23,34 mil. (52 loc. / km2) 

Religia: islamism (sunit), creştinism 

Moneda: sum-ul

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 31 august

Geografie: U. este aşezat în Asia central-vestică. Limite: Kazahstan (V, N şi E), Kirghistan, Tadjikistan (E şi SE), Afganistan (S), Turkmenistan (V). G. fizică: U. se întinde din jurul Mării Aral (N) până la Munţii Tian-Shan (cca. 4.000 m) şi Pamir (E) şi se desfăşoară în marea depresiune a Turanului ce cuprinde:­ deşertul Kâzâlkum (presărat cu mici culmi de cca. 700 m) şi platoul deşertic Ustiur (sub 300 m), ambele împărţite cu Kazahstanul; delta fl. Amudaria (care se varsă în M. Aral). Oaze alimentate de afluenţii Amudariei şi Sârdariei. În SE munţii Turkestan şi Zeravşan (alt. 2.000-5.000 m). La graniţa cu Tadjikistanul, depresiunea Fergana, udată de afluenţii Sârdariei, şi valea Zeravşan separă lanţuri muntoase. Ape: Amudaria, cu afluenţii săi: Zeravşan, Surhandaria, Sirabad; afluenţii Sârdariei. M. Aral s-a micşorat simţitor, datorită faptului că apele sunt folosite intens la irigaţii (Marele Canal Fergana de 370 km). Clima: este continental-excesivă, cu mari diferenţe de tem­peratură; în S 50°C, iar în N iarna -30°C. Precipitaţiile sunt sărace sub 150 mm/an în zonele deşertice; 400 mm/an în munţi. Floră şi faună: Vegetaţie de deşert şi semideşert: ierburi xerofite, salcâmi de nisip, saxauli. În stepe, vegetaţie ier­boasă; pajişti alpine. Vegetaţie forestieră slabă (2% din terit.). Faună variată: urşi, antilope, arhari, iepuri, dropii, şacali, reptile, fazani. Populaţia: 70% sunt uzbeci; ruşi, tătari, kazahi, tadjici, kirghizi, ucrainieni, evrei, germani. Concentrarea max. a pop. în valea Zeravşan şi în depr. Fergana. 25%o din pop. activă lucrează în industrie. Rata natalităţii: 28,3‰; a mor­talităţii: 5,6‰. Pop. urbană: 41%. Resurse şi economie: Industria diversificată: petrochi­mică, de îngrăşăminte, constr. de maşini, de medica­mente, textilă, alimentară. Agric. bazată pe irigaţii: cultura intensă a bumbacului, pomicultură, viticultură, tutun, legume, trestie de zahăr, cereale; creşterea animalelor: ovine (Karakul), cămile, bovine. Resurse minerale: hidro­carburi, gaze naturale, metale neferoase. , Transporturi şi comunicaţii: căi ferate care fac legătura dintre Transiberian şi portul Krasnovodsk; transport ma­ritim; navigaţie pe Amudaria. Oraşe: Samarkand, Namangan, Andijan, Buhara, Fer­gana, Circik, Angren. Peste 30 de institute de învăţământ superior; Academia Naţională de Ştiinţe. Istoria: Teritoriul U. coincide cu „vechiul drum al mătăsii”; face parte din Imp. Persan (sec. VI-IV î. Hr.), cucerit de Alexandru cel Mare; provincie a imp. Seleucid, a regatului Bactrianei (sec. III-II î. Hr.); cucerit de arabi din sec. VIII, face parte din lumea islamică. Sec. IX-X se desprinde din Califatul Arab. Uzbekistan face parte din Imp. Mongol al lui Ginghis Han şi Tamerlan. Oraşul Samarkand înfloresie (este capitală). După numele lui Ozbeg/Uzbek, conducătorul Hoardei de Aur (1313-1342); descendenţii triburilor mongole dintre Sârdaria şi Amudaria îşi iau acest nume. În sec. XVI, pe terit. U. ia fiinţă statul Saibanizilor; Hanatul Hiva, Emiratul Buhara; sec. XVIII Hanatul Kokand. În 1868-1876, U. este anexat de Imp. Rus. În 1918 este proclamată R.A.S.S. Turkestan în cadrul RSFSR; în 1924, cu toată rezistenţa şi ajutorul bri­tanic, statul este proclamat R.S.S. Uzbecă. În 1989 limba uzbecă devine limbă de stat; conflicte interetnice; în 1990, este adoptată declaraţia de suveranitate; în 1991 Sovietul Suprem declară independenţa U. adoptând numele de Republica Uz­bekistan; la Alma Ata semnează actul constitutiv de aderare la CSI. Între 1990-1992, conflicte interetnice la frontiera cu Kirghizia. Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei din 1991. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Sovietul Suprem; cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de preşedinte ca rezultat al alegerilor legislative. Regim cu largi prerogative ale executivului. Multi­partitism.