Andorra

 Denumirea oficială: Principatul Andorra

Capitala: Andorra la Vella (l6.000 loc.)

Limba oficială: catalana

Suprafaţa: 465 km2

Locuitori: 7l.000 (l53 loc./km2)

Religia: catolicism 99%

Moneda: francul francez şi peseta spaniolă

Forma de guvernământ: monarhie

Ziua naţională: 8 septembrie

 

Geografia: A. este situată în Europa de Sud-Vest, în munţii Pirinei. Limite: Franţa (N) şi Spania (S). G. fizică: A. este o ţară muntoasă, în bazinul superior al râului Valira, din bazinul fl. Ebru. Cele mai joase văi sunt de 900 m iar cele mai înalte puncte: Pic de Serrere (l9l0 m) şi vf. Coma Pedrosa (2975 m) sunt situate în NV. Terenul păstrează urmele glaciaţiunii cuaternare: lacuri glaciare, circuri glaciare. Clima: este aspră, iarna se produc avalanşe. Precipitaţii bogate. Floră şi faună: 25% din terit. A. este acoperită de păduri de pin şi pin negru; pajişti alpine. Faună (monumente ale naturii): capra neagră şi cocoşul de munte. Populaţia: andorrani (30%); spanioli (55%), francezi. Concentrarea pop. pe văile apelor. Rata natalităţii: l2‰ a mortalităţii 4‰. Rata pop. urbane: 63%. Resurse şi economie: Economia se bazează pe dezvoltarea serviciilor: turism dinamic, activitate financiară intensă; taxe vamale reduse. Ind.: mici întreprinderi textile, de ţigarete; prelucrarea lemnului. Agric. pastorală; se cultivă mici loturi de grâu, orz, secară, tutun, viţă de vie, cartofi. Creşterea bovinelor şi ovinelor. Transporturi şi comunicaţii: A. are un trafic turistic intens şi o infrastructură adecvată: vehicule; nu are căi ferate. Oraşe: Les Escaldes, Sant Julia de Loria. Istoria: A. se dezvoltă la sudul regatului franc (carolingian), ca principat autonom. În sec. X A. este disputată de spanioli şi francezi (episcopii spanioli de Urgel şi conţii de Foix, care vor deveni regi în Navarra). Din l607 conducerea va fi exercitată de capii statului francez. Până în l982 A. plătea o taxă simbolică (questia) Franţei şi episcopului de Urgel (Spania). În l982 se alege prima oară un parlament naţional şi în l993 se aprobă prin referendum o nouă Constituţie, care stabileşte un regim parlamentar şi intrarea A. în ONU. A. are uniune poştală cu Franţa şi Spania. Statul: este co-principat autonom, conform Constituţiei din l993. Puterea legislativă este exercitată de Consiliul General; cea executivă de delegaţii permanenţi (reprezentând pe preşedintele Franţei şi pe episcopul de Urgel) şi de un cabinet (Consiliul Executiv), numit de Consiliul General. Partide: P. Democratic al A. (f. l979 nelegalizat d.p.d.v. juridic).