Austria

 Denumirea oficială: Republica Austria

Capitala: Viena / Wien (l,5 mil. loc.)

Limba oficială: germana

Suprafaţa: 84.000 km2

Locuitori: 8 mil, (95 loc. / km2)

Religia: catolicism 80%; protestantism

Moneda: şilingul

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 26 octombrie

 

Geografia: A. este aşezată în Europa Centrală (pe cursul mijlociu al Dunării). Limite: Germania, Cehia (N), Slovacia, Ungaria (E), Slovenia, Italia (S), Elveţia, Liechtenstein (V). G. fizică: A. este o ţară alpină, cu o alt. medie de l000 m. Cca. 70% din terit. este acoperit de Înălţimile Austriei Prealpine şi de lanţurile Alpilor Orientali sau Alpii Austrieci (alt. max. vr. Grossglockner, 3793 m), care mai păstrează gheţari. Aceştia se împart în: Alpii Calcaroşi Nordici, Alpii Centrali şi Alpii Calcaroşi Sudici, cu văi longitudi­nale adânci (ale cursurilor de apă: Inn, Enns, Mur,  Drava). Între Dunăre şi Alpi este un platou îngust cu alt. De 305-6l0 m. În N. Dunării sunt câmpii şi coline cu pădurile boemiene. Extremul estic este un teren jos, care întâlneşte câmpia ungară. Reţea hidrografică bogată, colectată de Dunăre (360 km pe terit. A.). Apele au debit bogat, alimentat de zăpezi şi gheţari, un bogat potenţial energetic. Numeroase lacuri glaciare (în munţi în extremul estic şi vestic): Constanţa / Bodensee în NV, Neusiedler, în NE. Clima: este temperat-continentală, predominant alpină; cu precipitaţii bogate, iarna îngheţul durând 4-5 luni, verile răcoroase (2l˚C). Temp. medie anuală: -3˚C iarna, l8˚C vara. Precipitaţii: 7l0 mm/an. În zonele joase este un climat temperat de tranziţie cu ierni mai blânde şi veri mai călduroase. Floră şi faună: A. are munţi împăduriţi, caracteristici zonei centrale a Europei: păduri de foioase (fag, stejar), care în zona muntoasă se continuă cu conifere şi vegetaţie alpină (păşuni). Vegetaţie de stepă în câmpie. Fauna: jderul, lupul, vulpea, cerbul, căprioara, capra neagră, păsări cântătoare; în câmpie, rozătoare: iepurele, hârciogul, popândăul etc. Populaţia: este în majoritate formată din austrieci (de origine germană); minorităţi naţionale: unguri, sloveni, croaţi. Concentrarea maximă a pop. în N ţării: 35% din pop. activează în ind. şi 8% în agric. Rata natalităţii: ll,4‰; a mortalităţii: l0,l‰. Rata pop. urbane: 55%. Resurse şi economie: A. are o economie echilibrată d.p.d.v. industrial şi avansată prin: valorificarea resurselor naturale, dezvoltarea turismului şi a transportului, tradiţie meşteşugărească; înaltă calificare a forţei de muncă. Agric. avansată are tradiţie în folosirea hidroenergiei. Creşterea bovinelor domină pe versantele văilor alpine. Se cultivă: grâu, sfeclă de zahăr, orz, porumb. Turismul, foarte activ (peisaje, ape termale, staţiuni pentru sport alpin), antrenează şi zone altădată izolate (Tyrolul, Vorarlberg); ocupă primul loc printre ţările OCDE. Industria este diversificată: siderurgie, metalurgie neferoasă, textilă, electronică, maşini utilaje, aluminiu, a lemnului şi celulozei, chimică, sticlărie, porţelan, încălţăminte, artizanală. Transporturi şi comunicaţii: A. are căi ferate electrificate în cea mai bună parte; multe tuneluri în Alpi, care uşurează circulaţia. Dunărea este o importantă cale de transport pe apă. Aeroport la Viena. Oraşe: Viena, cap. ţării, unul din cele mai frumoase oraşe ale Europei, important centru cultural, turistic şi industrial; Graz (SE), nod de comunicaţii, centru ind. şi cultural; Linz, port pe Dunăre în N, centru ind.; Salzburg (NV), oraşul festivalurilor internaţionale; Innsbruck (turism, sporturi iarnă). Universităţi în Viena, Graz (din sec. XVI), Innsbruck. Istoria: În antichitate pe terit. A. trăiau celţii pe care i-au cucerit romanii (l5 î. Hr.) organizând provinciile Raetia, Noricum, Pannonia; invazia vandalilor, vizigoţilor, hunilor (sec. V d. Hr.); terit. locuit de germani, avari, slavi (sec. V-VI). Carol cel Mare îi învinge pe avari (795) şi întemeiază Marka de Est (803) viitorul Osterreich. În 955 Otto I îi respinge pe maghiari. Terit. A. este domeniul Habsburgilor (l274-l9l8) care devin şi regi ai Italiei şi împăraţi ai Sfântului Imperiu Roman (l438-l806). Habsburgii stăpânesc în sec. XVI un stat multi-naţional (Bohemia, Moravia, Silezia, Ungaria Occidentală. În urma ofensivei antiotomane (l683-99) Imp. Habsburgic se întinde asupra Ungariei, Transilvaniei, Sloveniei şi Croaţiei (parţial), a Banatului (l7l8). Imp. se reformează sub Maria Terezia (l740-80) şi Franz Iosif (l780-90), sub un absolutism luminat. Francisc I rămâne doar Împărat al Austriei (l806); conduce coaliţia împotriva Franţei napoleoniene, Imp. Habsburgic iese slăbit din războaiele cu Franţa, după revoluţia din l848 şi conflictul cu Italia (l859) şi Prusia (l866); nu mai poate rămâne în fruntea Confederaţiei Germane şi în l867 prin pactul dualist ia naştere Imp. Austro-Ungar, un imperiu multinaţional (germani, unguri, cehi, polonezi, sârbi, croaţi, români, italieni. În l879 Imp. Habsburgic pune bazele Triplei Alianţe (cu Germania). În l9l4 prinţul moştenitor al tronului A., Franz Ferdinand, este asasinat la Sarajevo, fapt ce conduce la declanşarea primului război mondial după care Imp. Austro-Ungar se destramă; Carol I de Habsburg abdică şi este proclamată Republica A., stat federal redus la actualul teritoriu. Prin Constituţia din l920 Austria declară neutralitatea ca principiu de stat. În l938 A. este ocupată de Hitler şi anex­ată Germaniei. În l945 este eliberată de trupele aliate şi proclamată a doua republică; în l955 îşi restabileşte suveranitatea. Parlamentul votează Legea Constituţională asupra neutralităţii permanente a statului. Statul: este republică parlamentară, stat federal, potrivit Legii Constituţionale din l955. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Federală (Consiliul Federal — Bundesrat şi Consiliul Naţional — Nationalrat); cea executivă, de guvernul federal, condus de liderul partidului majoritar din Consiliul Naţional. Membri Consiliului Federal sunt aleşi de către adunările legislative ale provinciilor. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism