Denumirea oficială: Republica Azerbaidjan
Capitala:
Baku (1,5 mil. loc.)
Limba
oficială: azeră
Suprafaţa:
87.000 km2
Locuitori:
7,6 mil.; (881oc./km2)
Religia:
islamism (şiit 70% şi sunit); creştinism
Moneda:
manat-ul
Forma
de guvernământ: republică
Ziua
naţională: 30 august
Geografia: A. este aşezat în V. Mării Caspice. Limita: Georgia şi Daghestanul (N), M. Caspică (E), Iranul (S), Armenia (V). G. fizică: Terit. este cuprins de câmpia fl. Kura şi a afluenţilor ei (Araks, la graniţa cu Iranul) înconjurată de regiuni muntoase: la N, Caucazul Mare (4500 m); la S, Caucazul Mic (3900 m). Câmpia de pe litoral se extinde spre SE (Câmpia Lenkoran). Între aceste câmpii şi munţii Caucaz există zone colinare de trecere. Fl. Kura se varsă în M. Caspică; este navigabil pe cursul inferior. Clima: este temperată în zona Caucazului Mare şi temperat-continentală în zonele de câmpie (valea râului Kurar), mai umedă în câmpia Lenkoran. Precipitaţiile sunt de 1500 mm/an în Câmpia Lenkoran, de 1300 mm/an în zonele Caucazului şi sub 300 mm/an în zonele joase. Floră şi faună: Vegetaţie ierboasă; pe câmpiile cu climă uscată vegetaţie xerofită; păduri în zonele montane (cca. - 15% din terit). Faună variată: şacali, gazele, lupi, vulpi, mufloni. Parcuri naţionale: Kâzâl Agach. Populaţia: este formată în majoritate de azeri. Concentrarea pop. în peninsula Apşeron (oraşul Baku), în S (câmpia Lenkoran) şi în NV terit. (regiunea Gandja). Rata natalităţii: 19,3‰, a mortalităţii: 6‰. Pop. urbană: 56%. Resurse şi economie: Industria este dezvoltată în ramura extracţiei şi rafinării petrolului; petrochimia; utilaj petrolier. Res. de petrol în pen. Apşeron (Baku) şi în apele Mării Caspice. Ind. constr. de maşini, electronică, textilă, alimentară (vinuri, conserve de legume şi fructe); şantier naval. Potenţial energetic: centrala Mingheceaur de pe Kura; 75%n din culturi sunt irigate. Agricultura este axată pe viticultură şi pomicultură; ceai, citrice (în S, în câmpia Lenkoran), bumbac, cereale. Creşterea animalelor: ovine, caprine, bovine, cămile. Pescuitul din M. Caspică. Transporturi şi comunicaţii: Drumuri, căi ferate. Comunicaţiile A. sunt conectate la statele vecine, membre ale CSI. Aeroport la Baku. Oraşe: Gandja în NV; Sumgait, în N pen. Apşeron. Istoria: A. făcea parte din Imp. Persan; terit. e cucerit în 331 î. Hr. de Alexandru cel Mare. Temporar supus Romei (sec. I î. Hr.). Zona de N este cunoscută ca Albania: aici s-a răspândit creştinismul, în rest zoroastrismul. În sec. VII e ocupat de arabi. Îmbrăţişează islamismul. Sec. XI-XIII sunt decisive: din E migrează o pop. turcică asimilând-o pe cea iraniană şi dând naştere poporului azer. Sec. XIII-XIV: năvălirea mongolilor lui Ginghis Han, urmat de Tamerlan. Între pretenţiile Rusiei şi ale Persiei, în sec. XIV-XVII, reuşesc să ia naştere hanate care în sec. XIX devin autonome. În 1828 A. este anexat Rusiei (partea de N, cea de S rămâne a Imp. Persan). În 1918 partea anexată de Rusia îşi proclamă independenţa. În 1920 este ocupat de Armata Roşie. În 1922 este integrat în Federaţia Transcaucaziană împreună cu Georgia şi Armenia (Rep. Sovietică Federativă Socialistă Transcaucazia) ca parte a URSS. În 1923-24 se constituie rep. autonomă Nakhitchevan şi reg. autonomă Nagornâi Karabah (Karabahul de munte) ataşate A. În 1936 A. devine, după dizolvarea federaţiei, a II-a republică a URSS. În 1990, Sovietul Suprem din Baku declară suveranitatea A.; ciocniri între conducerea comunistă şi opoziţia naţională islamică; intervenţia trupelor sovietice. În 1991 A. îşi proclamă independenţa de stat şi aderă la CSI. În 1992 alegeri prezidenţiale. Armenia va cere Karabahul de munte; se ajunge la un război nedeclarat în 1992-93 între A. şi Armenia. Datorită ciocnirilor interetnice, 100.000 de armeni şi azeri îşi părăsesc locurile natale, făcându-se un schimb forţat de populaţii (peste 80.000 de azeri fug din Armenia). Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei intrate în vigoare în 1991. Este stat membru al CSI. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Consiliul Naţional; cea executivă de Consiliul de Miniştri rezultat în urma alegerilor prezidenţiale din 1992. Regim cu mare putere executivă. Multipartitism
Comentarii
Trimiteți un comentariu