Denumirea oficială: Republica Belarus/Bielarus (Rusia Albă)
Capitala: Minsk (l,6 mil. loc.)
Limba oficială: bielorusă / belarusă
Suprafaţa:
208.000 km2
Locuitori: l0,2 mil. loc.; (50 loc./km2)
Religie: ortodoxism; catolicism
Moneda: rubla
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 27 iulie
Geografia: Statul B. este aşezat în
Europa răsăriteană. Limite: Lituania, Letonia (N), Rusia (N şi E), Ucraina (S),
Polonia (V). G. fizică: B. nu are ieşire la mare. Relieful său este
lipsit de contraste, rezultat al acţiunii calotei glaciare cuaternare.
Predomină câmpia, presărată cu culmi morenice, alt. 350 m în N şi l50 m în S,
despărţite de adâncituri în care se găsesc lacuri. Caracteristică este prezenţa
unor întinse terit. mlăştinoase în S (pe Pripet). Există cca. 4000 de lacuri.
Ape: Niprul, care traversează B. de la N la S şi se varsă în M. Neagră;
afluenţii: Berezina şi Pripetul (Pripiat). Dvina de Vest (Nemanul) şi Bugul de
Vest se varsă în M. Baltică. Între Nipru şi Bugul de Vest este un canal
navigabil. Clima: este temperat-continentală, răcoroasă şi umedă; o
tranziţie dintre cea excesivă din E şi cea oceanică din V. Precipitaţiile sunt
de 500-650 mm/an. Floră şi faună: Terit. B. este împădurit în parte
(păduri de foioase); pe valea Berezinei şi în zonele mlăştinoase din
Pripet/Pripiat. Pe terenurile nisipoase din câmpie cresc păduri de pin
(populate de animale sălbatice). Fauna: ursul brun, vulpea, iepurele, elanul,
vidra. În Rezervaţia Parcului Naţional de la graniţa cu Polonia se găseşte
zimbrul. Populaţia: este formată din bieloruşi 79%; ruşi, polonezi,
ucrainieni, evrei. În zona capitalei pop. este cea mai concentrată; cea mai
puţin densă este în zona mlăştinoasă din S. Rata natalităţii este de l5‰ a
mortalităţii de l0‰). Rata pop. urbane: 63%. Resurse şi economie:
Industria diversificată, care suferă însă din pricina relativei sărăcii a
subsolului. Res. de turbă sunt surse de energie pentru ind. prelucrătoare:
celuloză, textilă, ciment, autovehicule, tractoare. Agric.: cereale (secară în
special); cartofi şi sfeclă de zahăr (zone ades asociate cu creşterea bovinelor
şi porcinelor). Zonă de tranzit a conductelor de petrol din Rusia către
Occident. Transporturi şi comunicaţii: şosele, căi ferate, peste 3000 km
de căi navigabile. Aeroport la Minsk şi Gomel. Oraşe: Gomel, Brest
Orcha, Moghilev, Vitebsk, Grodno. Istoria: În sec. IX-XI, regiunea este
populată de slavii orientali şi face parte din Rusia Kieveană; se creştinează.
În secolele XIII-XIV după marea invazie a mongolilor este integrată Ducatului
Lituaniei şi apoi unit cu Polonia din l569. Acum primeşte numele de Bielorusia
(Rusia Albă, albul fiind simbolul apusului). Din sec. XIV-XVII diferenţa dintre
cele trei ramuri ale slavilor estici: bieloruşi, ruşi şi ucrainieni se
accentuează. Influenţa poloneză devine preponderentă şi cultura bielorusă nu se
dezvoltă decât în mediul ţărănesc. În l772-l793, după primele două împărţiri
ale Poloniei, B. este dată imp. rus. În l9l9 este proclamată R.S.S. Bielorusă
independentă. În l92l partea vestică a B. este alipită Poloniei (partea cu
populaţie poloneză preponderentă, cu Brest, Lvov). În l922 R.S.S. Bielorusă
aderă la URSS. În l939 îi este alăturată şi Bielorusia occidentală. În l945
R.S.S. Bielorusă devine membră ONU (separat de URSS). În l99l Sovietul Suprem
proclamă independenţa ţării care aderă la C.S.I. Urmează frământări sociale;
tendinţa de autoritarism din partea preşedintelui Lukacenko, care îşi arogă
puteri sporite şi intră în conflict cu parlamentul. Apropierea de Rusia în
vederea unificării, în l996, în special din partea preşedintelui. În l997
procesul de unificare stagnează; diferende privind condiţiile unificării;
relaţii tensionate cu Rusia. Statul: este republică prezidenţială, în
urma referendumului din l996 (modificarea Constituţiei). Puterea legislativă
este exercitată de preşedinte şi de Sovietul Suprem; cea executivă de
preşedinte şi de Consiliul de Miniştri, format în urma alegerilor legislative.
Regim cu largi prerogative ale executivului. Multipartitism
Comentarii
Trimiteți un comentariu