Bhutan

 Denumirea oficială: Druk-Yul (Ţara Dragonului) sau Re­gatul Bhutanului

Capitala: Thimbu (Thimphu) 

Limba oficială: tibetană

Suprafaţa: 47.000 km2 

Locuitorii: 1,67 mil. (36 loc./km2)

Religia: budism 75%; hinduism 25% 

Moneda: ngultrum şi rupia (indiană)

Forma de guvernământ: monarhie parlamentară 

Ziua naţională: 17 decembrie

 

Geografia: B. este aşezat în S. Asiei; un mic terit. enclavat între China  (Tibet) şi India (Assam). Limite: China (N şi E) şi India (S  şi V). G. fizică: B. se află în partea de SE a lanţului Himalaya.  Atinge mari înălţimi: Chomo Lhari sau Chumalhari. de  7320 m, acoperit de zăpezi veşnice, în N. Între munţi, văi fertile, populate. În partea centrală înălţimi sub 3000 m,  iar în partea de S coline; este un relief în trepte. Fl. Gange  cu bazinul său are un ridicat potenţial energetic care este  relativ valorificat. Clima: este tropical-umedă în zonele joase; pe cele înalte  îşi face apariţia climatul temperat; climă rece în Himalaya  înaltă. În S, precipitaţii bogate; maxima: 7000 mm/an în  zonele joase. Floră şi faună: Tara este în cea mai mare parte acoperită  de păduri (tropicale, de foioase sau conifere, după relief);  pajişti alpine. Fauna: elefanţi, mufloni, leoparzi de  zăpadă. Populaţia: este un amestec de pop. tibetană (peste 50%),  nepaleză (25%), assamezi (din NE Indiei). Concentrarea  pop. în zona văilor fertile din centrul ţării. Peste 90% din  pop. activă lucrează în agric.. În zona înaltă din N pop.  este foarte rară, sub 1 loc./km2. Rata natalităţii: 37‰; a  mortalităţii: 13,5‰. Pop: urbană 6%. Resurse şi economie: Agricultura este ramura de bază;  terasată până peste alt. de 2500 m. Se cultivă: porumb,  orz, mei, se exploatează lemnul; cresc ovine, bovine. Ex­port: lemn, cărbune, calcar, dolomită, energie electrică,  produse artizanale. Transporturi şi comunicaţii: şosele puţine; datorită te­renului accidentat sunt drumuri unde se folosesc ca mij­loace de transport animalele. Oraşe: Punakha (capitala de iarnă), Phunchholing. Istoria:  Sub influenţa Indiei, este creat în sec. VIII d. Hr B.; în sec. IX  este irivadat de tibetani, care impun lamaismul devenit din  sec. XII religie de stat. În sec. XVIII B. cade sub suzeranitatea  chineză. Regatul devine vasal al Indiei în 1865, supus unui  semi-protectorat britanic (2910), apoi indian (T 949); India  reprezenta interesele externe ale B.; din 1961, India preia şi  apărarea. După 1971, B. devine independent şi membru  ONU. ­Statul: este monarhie parlamentară, regat ereditar. B. nu are o constituţie, ci funcţionează pe baza unor legi cu ca­racter constituţional. Regim cu largi prerogative ale exe­cutivului. Puterea legislativă este exercitată de rege şi de Adunarea Naţională; cea executivă de Consiliul Regal Consultativ, de lama, şeful religios, şi de Consiliul de Miniştri, numit şi condus de rege. Partidele politice sunt în ilegalitate.