Denumirea oficială: Republica Bosnia şi Herţegovina
Capitala: Sarajevo (525.000 loc.)
Limba oficială: sârbo-croată
Suprafaţa: 5l.l00 km2
Locuitori: 3,52 mil. loc.; (69 loc./km2)
Religia: islamism 40%; ortodoxism 30%, catolicism 20%
Moneda: dinarul Bosnia şi Herţegovina
Forma de guvernământ: republică
Geografia: B. şi H. Formează un stat
în S Europei, în Pen. Balcanică, fără ieşire la mare. Limite: Croaţia (S,V,N),
Iugoslava (E,S). G. fizică: Statul B. şi H. se întinde între Sava şi M.
Adriatică. Are un relief muntos, străbătut de văile adânci ale apelor. În V
Munţii Metaliferi (alt. l000 m) şi Alpii Dinarici (alt. 2000 m) cei mai înalţi
din B. şi H. Pe valea Savei, Câmpia Posavina (în N); la sud de ea, se întinde o
zonă colinară. Apele: Drina, Urbas şi Neretva au săpat în munţi chei
spectaculoase; fenomene carstice. Clima: temperat-continentală cu temp.
medii anuale de -2˚C în ianuarie şi 20˚C în iulie, specifice zonelor înalte; în
rest, climă mediteraneană: 7˚C în ianuarie şi 27˚C în iulie (cu ierni blânde şi
veri secetoase). Floră şi faună: Pădurile de foioase acoperă cca. 50%
din teritoriul ţării; printre ţările europene cu o pondere ridicată de
vegetaţie forestieră. Faună bogată şi variată: jderul, lupul, vulpea, cerbul,
căprioara, păsări cântătoare. Populaţia: bosnieci (sârbi şi croaţi
musulmani) cca. 40%; sârbi (ortodocşi) 30%; croaţi (catolici) 20%. Concentrarea
pop. în N, pe câmpia Savei (Posavina) şi în reg. capitalei, mai scăzută în S.
Rata natalităţii: l2,3‰; a mortalităţii: 7,3‰. Rata pop. urbane: 49%. Resurse
şi economie: Economie diversificată, clar afectată de război. Ind.
siderurgică, metalurgică (neferoase), energetică, a lemnului. Res. min.:
cărbune, fier, mangan, bauxită. Agric. bazată îndeosebi pe creşterea bovinelor
şi porcinelor şi respectiv pe cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr. Se mai
cultivă: grâu, porumb; pomicultură, viticultură. După l990 datorită războiului turismul
nu mai este practicabil. Transport şi comunicaţii: transport rutier; cale
ferată. Aeroport la Sarajevo. Oraşe: Banja Luka, Mostar, Tuzla,
Srebmika. Istoria: Terit. Locuit de iliri şi de celţi; în sec. II-I î.
Hr. devine provincie a Imp. roman (trecând după 395 sub autoritatea
Bizanţului). În sec. VII cucerit de slavii de sud. Un teritoriu disputat de
statele şi popoarele vecine. Perioadă îndelungată de cristalizare statală. În
sec. XIV, devine regat înfloritor. În l463 şi l482 Bosnia şi apoi Herţegovina
sunt înglobate în Imp. Otoman; se răspândeşte islamismul. În sec. următor 70%
din pop. este islamică. Spre deosebire de alte oraşe din Balcani, Sarajevo
apare abia în sec. XVI ca nod comercial (caravansarai). În sec. xIx terit. cucerit şi apoi anexat de
Austro-Ungaria (l908). Sarajevo este locul unde a fost ucis Franz Ferdinand,
moştenitorul tronului Habsburgic, ceea ce declanşează primul război mondial.
După l9l8, terit. B. şi H. este înglobat în Regatul Sârbilor, Croaţilor şi
Slovenilor, ceea ce devine în l929 Regatul Iugoslava în a cărei conducere
monopolul aparţine aproape exclusiv sârbilor. în
cel de al doilea război mondial aici se instituie timp de 4 ani centrul unei
puternice rezistenţe antigermane, Tito fiind liderul partizanilor de pe
teritoriul Iugoslaviei. În l946 ia fiinţă Republica Populară Federativă
Iugoslava; l963: Rep. Soc. Federativă Iugoslava, în componenţa căreia intră 6
republici: Slovenia, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina,
Macedonia. l989-l992: în B. şi H. iau naştere conflicte interetnice; musulmanii
vor o ţară independentă, sârbii vor unirea cu Serbia, iar Croaţii vor alinierea
zonei croate la Croaţia. l992: referendum, pe care sârbii din B. şi H. îl
boicotează, referitor la independenţa ţării şi 99,4% din voturi sunt pentru
independenţa statului B. şi H. Parlamentul din Sarajevo proclamă independenţa
B. şi H. (în absenţa reprezentanţilor sârbi). În l992 statul independent B. şi
H. este recunoscut de CEE, iar sârbii îşi proclamă unilateral o rep. a pop.
sârbe. În 3.VII.l992 croaţii din B. şi H. (zona sud-vestică,) proclamă
unilateral existenţa unui stat croat independent. Războiul izbucnit în
primăvara lui l992 are o violenţă de neimaginat în Europa ultimului deceniu -
practicând epurarea etnică, face zeci de mii de victime. Aproape 2 milioane de
bosnieci rămân fără cămine, fiind izgoniţi. Trupele internaţionale de menţinere
a păcii intră în acţiune, adesea căzând victimă atacurilor asupra convoaielor
umanitare. Pentru prima oară după tribunalul care a judecat crimele de război
la Nurenberg, încep să fie deferiţi Tribunalului Internaţional de la Haga
criminalii de război din B. şi H. Statul: este republică parlamentară,
potrivit Constituţiei adoptate în l990. Puterea legislativă este exercitată de
Colegiul Prezidenţial şi de Adunare (un parlament bicameral); cea executivă de
un cabinet numit de Adunare, ca rezultat al alegerilor legislative. Instituţii statale în curs de
constituire. Multipartitism
Comentarii
Trimiteți un comentariu