Burkina Fasso

 Burkina Fasso (fostă Volta Superioară)

Denumirea oficială: Republica Democratică Burkina

Capitala: Ouagadougou (442.000 loc.)

Limba oficială: franceza

Suprafaţa: 275.000 km2

Locuitori: 10,59 mil. (39 loc./ km2)

Religia: animism 75%, islamism 21%, catolicism

Moneda: francul CFA

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 4 august

 

Geografia: B. F. este aşezată în inima Africii occidentale, în Sahel, fără ieşire la mare. Limite: Mali (V şi NV), Niger (E), Benin (SE), Togo, Ghana, Coasta de Fildeş (S). G. fizică: Ţara e un podiş înalt de aprox. 250 m; care coboară treptat spre NE şi abrupt spre NV. Podişul este străbătut de lanţuri muntoase, de mică înălţime, puternic erodate (aprox. 750 m). Cele trei Volte (Neagră, Roşie şi Albă) care străbat podişul spre sud se unesc în Volta, în statul Ghana. Se simte lipsa apei în sol. Clima: este în general uscată şi călduroasă. Precipitaţiile scad pe măsură ce înaintăm spre N (250 mm). Vântul cald, harmattan suflă dinspre Sahara, mărind ariditatea solu­lui. Floră şi faună: Pe podiş este vegetaţie de savană; luxuri­antă în timpul ploios. Numeroase parcuri naţionale. Populaţia: mai mult de 50% mossi, restul negri din alte grupe etnice. Densitatea mai mare pe platoul Mossi, din . N. Trei sferturi din populaţia activă este ocupată în agric. Populaţia: Natalitatea 44,2‰, mortalitatea: 18‰; Populaţia urbană 25%. Resurse şi economie: B. F. este o ţară săracă, predomi­nant agrară, principala bogăţie este bumbacul (produs de export). Agric. se face în apropierea râurilor şi în oaze. Se cultivă sorg, mei, orez, bumbac, arahide de pământ, papas, tutun. Creşterea animalelor este o activitate funda­mentală: bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline. Mine­rale: bauxită, diamante, mangan, aur. Este dezvoltat tu­rismul bazat pe safari. Transporturi şi comunicaţii: slab dezvoltate: căi ferate pe graniţă, autovehicule. Oraşe: Bobo-Dioulasso, Koudougou, Ouahigouya, Banfo­ra. Istoria: În sec. XII-XVI, războinicii mossi îi asimilează pe cei din alte. grupe etnice. Azi, mossi sunt grup dominant şi rezistă is­lamizării. Triburile Dioula ale regatului Kong (azi Coasta de Fildeş) unifică vestul ţării, întemeind Gzuiriko, în jurul lui Bobo-Dioulasso. După 1891, Franţa ocupă Bobo-Dioulasso. La început este inclus în Senegalul Superior-Niger. În 1904, Volta Superioară devine colonie. În 1932, este împărţită între Sudan, Coasta de Fildeş şi Niger. În 1947, reconstituită, pe bazele unei mişcări naţionaliste. În 1960; este proclamată re­publică independentă, condusă de un preşedinte. Urmează câteva lovituri de stat, iar în 1984 îşi schimbă numele în Burkina. În 1991, este adoptată prin referendum o nouă Con­stituţie, consfinţind multipartitismul. În 1992, alegeri parla­mentare. Statul: este republică prezidenţială. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Deputaţilor Poporului; cea executivă de către un cabinet numit de preşedinte.