Cipru

 Denumirea oficială: Republica Cipru

Capitala: Nicosia (l60.000 loc.)

Limba oficială: greacă şi turcă

Suprafaţa: 9.25l km2

Locuitori: 750.000 (8l loc./km2)

Religia: ortodoxism 79%, islamism l9%, catolicism

Moneda: lira cipriotă

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: l octombrie

 

Geografia: C. este un stat insular, aşezat în bazinul de E al Mediteranei, la cca. 80 km S de ţărmul Asiei Mici (Turcia). G. fizică: Insula Cipru este una din cele mai mari din Mediterana. Este străbătută de la NV la SE de o depresiune, Câmpia Messaoria, între două lanţuri de munţi: la N munţii Kyrenia (alt. l000 m; vf. Akromandra, l0l9 m); în SV, munţii Troodos (alt. l900 m; vf. Olimpus, l953 m). Ape mai importante: Pirias şi Yalias (72 km). Din cauza tăierii pădurilor, iarna râurile se transformă în torente, iar vara seacă, formând lacuri mici. Clima: este mediteraneană, cu o medie anuală de l9ºC. În depresiuni temp. minimă în februarie este de 5,5ºC, cu o medie maximă de l5ºC; în august, media anuală este de 20,5ºC şi maxima de 35,5ºC. În timpul iernii, munţii se acoperă de zăpadă pentru câteva săptămâni. Precipitaţii mai bogate în V munţilor Troodos (850-l000 mm/an), mai sărace în câmpia joasă Messaoria (360 mm/an). Floră şi faună: Pădurile (l7% din terit) au fost tăiate masiv, lăsând locul agric. şi păşunatului. În SV, pe lanţul muntos, cresc păduri întinse de pin negru, pin de Alep, cedri şi chiparoşi. Populaţia: formată din greci şi turci, la care se adaugă un foarte mic procent de armeni şi alte naţionalităţi. Majoritatea populaţiei lucrează în industria manufacturieră, servicii, comerţ. În câmpia Messaoria concentrarea pop. este mai mare, chiar dacă în l974 mulţi greci s-au refugiat. Rata natalităţii: l6,3‰; a mortalităţii: 7,2‰. Pop. urbană: 54%. Resurse şi economie: Deşi econ. C. a suferit datorită conflictului armat din l974 dintre etnia turcă şi cea greacă, ţara are o dinamică econ. susţinută de turism (activitate hotelieră) şi de activitatea bancară în care joacă un rol important în zonă, mai ales după declinul Libanului din ultimele decenii. Zona cipriotă greacă are un ritm de dezvoltare superior, bazat în special pe acordurile econ. cu CEE, conform cărora s-a dezvoltat viticultura, recolta de citrice (cca. 50% din pământul arabil) şi a cartofilor, care datorită climei se recoltează timpuriu. Resurse: grâu, cartofi, viţă de vie, vin, măsline, agrume (citrice), tutun, bumbac, lemn, ovine, caprine, asini, lână, lactate, puiet peşte, bureţi de mare; cupru (de unde vine şi numele ţării), pirite, crom, sulf, azbest, ciment. Transporturi şi comunicaţii: Are căi ferate, autovehicule, o flotă comercială foarte dezvoltată. Oraşe: Limasol (port), Famagusta, Larnaka (port), Kirenia, Morfou. Istoria: Populat din mileniul al doilea î. Hr. de ahei (greci). Se cunoştea scrierea silabică cipro-minoică. Încă din antichitate, C. era o sursă de cupru accesibilă celor trei continente (Eu­ropa, Asia, Africa), ale căror interese au fost convergente în acest punct. Cipru a fost cucerit succesiv de: fenicieni, egipteni, hitiţi, asirieni, perşi, macedoneni (333 î. Hr.). A fost făcut provincie romană, a devenit parte componentă a Imp. Bizantin (395); atacat şi cucerit de arabi (din sec. VII-X), cucerit de Richard I (Inimă de Leu) al Angliei, care l-a vândut familiei Lusignan, dinastie a Ierusalimului, în ll92; de veneţieni (l489), de turci (l57l), cedat de aceştia Marii Britanii, spre administrare (l878); anexat de Marea Britanie (l9l4), devenit colonie a Coroanei în l925. Între l955-59 ciprioţii greci luptă împotriva dominaţiei britanice şi cer unirea cu Grecia (Enosis). După semnarea tratatelor între Marea Britanie, Turcia şi Grecia (puteri garante), în l960 se proclamă independenţa C. în cadrul Commonwealth-ului. Conflict între comunitatea greacă şi turcă; ONU trimite în l964 trupe de menţinere a păcii care continuă să existe şi astăzi în C. În l974, lovitură de stat favorabilă Enosis-ului; trupe turceşti debarcă în C. şi ocupă l/3 din insula Cipru, partea de NE, proclamată unilateral, în l975, stat autonom şi federal, iar din l985 denumită „Republica Turcă a Ciprului de Nord”. Tratativele internaţionale continuă pentru unificarea politică a tării, dar în fapt C. este divizat în două state de sine stătătoare. Statul: este republică prezidenţială (membră în Commonwealth) conform Constituţiei din l960. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Camera Reprezentanţilor; cea executivă de Consiliul de Miniştri, numit şi condus de preşedinte. Comunitatea turcă, în urma declarării unilaterale a „Republicii Turce a Ciprului de Nord”, are o Adunare Legislativă şi un cabinet propriu. Multipartitism: partide cu caracter etnic (greceşti şi turce).