Columbia

 Denumirea oficială: Republica Columbia

Capitala: Bogota (4,82 mil. loc.)

Limba oficială: spaniola

Suprafaţa: 1.140.000 km2

Locuitori: 35,65 mil. (31 loc./km2)

Religia: catolicism 98%

Moneda: peso columbian

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 20 iulie

 

Geografie: C. este aşezată în nord-vestul Americii de Sud, în reg. de nord a Anzilor, riverană cu M. Caraibilor şi Oc. Pa­cific. Limite: M. Caraibilor (N), Venezuela, Brazilia (E), Peru, Ecuador (S), Or. pacific (V), Panama (NV). G. fizică: C. este împărţită în două mari regiuni; cea orientală sau de câmpie, o mare întindere joasă, care formează jumătate din terit. ţării, străbătută de afl. Amazonului şi ai lui Orinoco; şi cea occidentală, mai mult muntoasă, lanţul muntos al reg. occidentale, cu, numeroşi vulcani, unii activi, aparţine aproape în întregime sistemului andin şi este orientat de la N la S, tăiat de văi tectonice. Sierra Nevada de Santa Maria (5.839 alt. max.) este un masiv izolat de-a lungul M. Caraibilor. C. este singura ţară latino-americană, având faţada la două oceane. Câmpiile litorale sunt înguste. Coasta Pacificului este mlăştinoasă. Apele: Rio Mag­dalena (1.550 km), care traversează ţara de la S la N, Caqueta (2.200 km, din care 2.000 navigabili), Putu­mayo (1.900 km), Cauca, Atrato ş.a. au un debit bogat cu un mare potenţial energetic. Clima: C. are cele trei tipuri de climat: cald, temperat şi rece, după altitudine; climă ecuatorială, în câmpia ori­entală; zone calde şi umede (900-2.000 m) şi reci, polare (2.000-3.000 m). Precipitaţiile 1.090 mm/an la Bogota. Temp. medie anuală: 14°C şi 15°C la Bogota; 24°C şi 29°C în câmpiile joase. Floră şi faună: În E, pădurile ecuatoriale şi savanele (llanos). Pădurile ocupă cca. 50% din terit. C. Fauna este foarte variată: pume, jaguari, tapiri, maimuţe, şerpi, specii numeroase de păsări. Populaţia: este formată 48% din metişi, 24% mulatri, 20% albi, negri, amerindieni. Concentrarea pop. în

zonele andine (pe platouri) şi pe câmpia litorală nordică. În câmpia orientală, în bazinul amazonian, sub 3% din pop. Rata natalităţii: 22‰; a mortalităţii: 5;8‰. Rata pop. urbane: 72%. Resurse şi economie: O economie în plină dezvoltare, dinamică. Ind. extractivă constituie baza econ., C. având resurse foarte variate: petrol, gaze naturale, cărbune (huilă); pietre preţioase (în special smaralde), argint, platină, uraniu, fier, sare. Agr. specializată în culturile de: cafea (recunoscută a fi de calitate supe­rioară), cacao, trestie de zahăr, bananieri; bumbac, tutun, porumb, grâu, orez, cartofi, fasole. Alte res.: lemn, bambus. Ind. diversificată: rafinarea petrolului, siderurgie, energie electrică bazată pe hidroenergie 70~~, produse chimice, pneuri, produse electrotehnice, textile, ceramică, ciment, hârtie, zahăr, ţigarete. Expor­turi: cafea, cărbune (huilă), bumbac, banane, tutun, uraniu, aur, argint, platină, pietre preţioase. Trafic ile­gal cu cocaină (culturi de coca). Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere, au­tovehicule (infrastructură în curs de modernizare). Navigaţie fluvială pe râul Magdalena (1.450 km). Flotă comercială. Aeroport la: Bogota, Barranquilla. Oraşe: Medellin, Cali, Barranquilla, Manizales, Pereira. Există 30 universităţi; cea mai veche la Bogota (1572). Istoria: Populaţiile vechi ale C. erau formate din pop, chibcha, quechua, caraibe, araucane, guitnbaya ş.a. Între 1500-1502 spaniolii fac primele explorări pe ţărmul nordic; prima colonie la Darien (1513). Jimenez de Quesada este fondatorul oraşului Santa Fe de Bogota. Între 1536-1538 C. este cucerită de spa­nioli care o numesc Noua Grenadă. În 2739, C. devine inima Viceregatului Noua Grenadă, care include Ecuadorul, Venezuela şi Panama. În 1810 începe lupta de eliberare naţională; în 1819 se proclamă unirea Venezuelei cu C. în Re­publica Federativă Marea C., căreia i se asociază şi Ecuadorul în 1822-1830 (preşedinte Simon Bolivar). În 1830 moartea lui Bolivar; federaţia se dizolvă şi Noua Grenadă se proclamă re­publică independentă. În 1886 este adoptat numele de Repu­blica Columbia. De-a lungul sec. XIX se succed războaiele civile. În 1863 este adoptată o constituţie federală; bunurile clerului sunt confiscate. În 1883 preşedintele ales reia concor­datul cu biserica şi în 1886 se promulgă o nouă constituţie unitară. 1899-1903 „războiul celor o mie de zile” pustieşte ţara. Sub presiunea SLIA, C. abandonează statul Panama (1903). 1904-1930, stabilitate politică, expansiune econ. (cafea, petrol). 1948-1958 război civil mocnit. În jurul anilor '70 apare o gherilă de inspiraţie castristă. 1978: agravarea situaţiei; legi de excepţie. După 1982, preşedintele ales pro­mulgă legi de amnistie. După 1990 creşterea valului de vi­olenţe legate de tensiuni politice şi trafic de droguri. Statul: este republică prezidenţială, conform Consti­tuţiei din 1991. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congresul Naţional (Senat şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Multipartitism.