Comore

 Denumirea oficială: Republica Federală Islamică a Co¬morelor

Capitala: Moroni (20.000 loc.)

Limba oficială: franceza; limbi vorbite: dialecte bantu, swahili, araba

Suprafaţa: 2.171 km2

Locuitori: 677.000(356 loc./km2)

Religia: islamism (96%), creştinism (în Mayotte) 

Moneda: francul CFA

Forrria de guvernământ: republică

Ziua naţională: 6 iulie .

Geografia: C. este un arhipelag în NV insulei Madagascar, în Oc. In¬dian, în E Africii. G. Fizică: Arhipeleagul este muntos, de origine vulcanică. Insula principală, Grande Comore. Alte insule: Mayotte, Anjouan, Moheli. Relief muntos; cea mai mare înălţime, vulcanul activ Karthala (2.475 m), în Grande Comore. Clima este tropical-oceanică; două anotimpuri: unul in¬tens ploios (2.000-5.000 mm/an), altul uscat. În Grande Comore nu există surse permanente de apă potabilă, totuşi vegetaţia este exuberantă datorită şi vulcanilor. Floră şi faună: Puţine păduri (palisandru, abanos), pajişti. În zona coastei: mangrove, palmieri. Fauna este variată. Numeroase specii de păsări, reptile (cameleoni, broaşte ţestoase uriaşe).

 Populaţia: este formată din negroizi metisaţi cu arabi africani şi malgaşi. Majoritatea lucrează. în agricultură. Rata natalităţii: 45,2‰; a mortalităţii: 10,2‰; populaţia urbană: 31%. Resurse şi economie: Cultivă: vanilie, copra, cacao, cafea, trestie de zahăr, iasomie, citrice, porumb, papa, orez, manioc şi fructe tropicale. Crescători de animale: bovine, ovine, caprine. Sunt renumite plantele aromate, miro¬deniile, vanilia din care se extrag uleiuri de esenţă. Se ex¬portă: vanilie, copra, uleiuri de esenţă, rom, cacao, ba¬nane. Nu au resurse minerale. Economia slab dezvoltată. Una din ţările sărace ale lumii. Transporturi şi comunicaţii: vehicule. Oraşe: Mutsamudu, Fomboni. Istoria: Arabii apar în arhipelag în sec. al XV-lea şi islamizează popu¬laţia autohtonă (originară din Africa, Madagascar, In¬donezia). În sec. al XVI-lea portughezul Diego Ribeiro desco¬peră arhipelagul Comore care intră în stăpânirea Franţei între 1841-1886; din 1912 până în 1946 este administrat de un gu¬vernator. În 1958 devine „teritoriul de peste mări” al Franţei. Treptat, până în 1968, autonomia arhipelagului Comore este lărgită. În 1972, referendum pentru independenţă. La 6 iulie 1975 Camera Deputaţilor din Moroni proclamă unilateral in¬dependenţa de stat a insulei Comore. În 1976, Comore pără¬seşte Comunitatea Franceză. În 1976, autorităţile franceze or¬ganizează în insula Mayotte un referendum separat; cu 94,4% votul se pronunţă pentru menţinerea statutului de „teritoriu de peste mări” francez. În 1976 şi 1977 Adunarea Generală ONU condamnă referendumul organizat de Franţa considerând că lezează integritatea şi suveranitatea naţională a Comore-lui. Constituţia din 1978 proclamă Comore Repu¬blică Federală Islamică. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1978, parţial în vigoare. Puterea legislativă este exer¬citată de preşedinte şi de Adunarea Federală, cea execu¬tivă de un Cabinet numit de preşedinte. Până în 1989, par¬tid unic. Multipartitism.