Croaţia

 Denumirea oficială: Republica Croaţia

Capitala: Zagreb (56.000 loc.)

Limba oficială: croata

Suprafaţa: 56.500 km2

Locuitori: 4,48 mil. (79 loc./ km2)

Religia: catolicism 80%; ortodoxism l3%

Moneda: kuna

Ziua naţională: 30 mai

 

Geografia: C. este aşezată în S. Europei, în Pen. Balcanică. Limite: Ungaria (NE), Iugoslava (E şi S), Bosnia şi Herţegovina (S şi E), Marea Adriatică (V), Slovenia (NV). G. fizică: C. se întinde între Dunăre, Drava şi M. Adriatică. Zone principale: Croaţia Inferioară sau Slovenia cuprinde depresiunile de pe văile Savei şi ale Dravei (o parte din Câmpia Panonică); Croaţia Superioară, un platou carstic cu depresiunea Karlovac şi o regiune colinară plus una montană paralelă cu coasta: M-ţii Velika Kapela, Velebit şi Alpii Dinarici. O altă zonă, de-a lungul coastei adânc crestate a Dalmaţiei (însoţite de cca. ll80 de insule) şi a Pen. Istria. Ape: Dunărea, cu afl. Sava şi Drava care aparţin bazinului Mării Negre şi o serie de râuri scurte printre care şi Neretva, din bazinul M. Adriatice. Clima: este temperat-continentală în N şi mediteraneană în zonele de coastă. Temp. medie anuală este de l0ºC în zonele temperate şi de l5ºC în cele mediteraneene. Precipitaţiile sunt de 900 mm/an în interiorul terit. şi de 2000-3000 mm/an pe coastă. Floră şi faună: 30% din terit. este acoperit de păduri de foioase (stejar, fag). În câmpia depresionară vegetaţie ierboasă. Fauna este specifică Europei Centrale şi mediteraneene;: vulpea, şacalul, râsul, mistreţul, căprioara, broasca ţestoasă, scorpionul păsări cântătoare. Populaţia: este formată din croaţi 78%, sârbi l2%. Concentrarea max. a pop. este în N, de-a lungul Savei şi Dravei şi pe coasta dalmată. Rata natalităţii: 11,1‰ a mortalităţii: 11,7‰. Rata pop. urbane: 64%. Resurse şi economie: Una din cele mai dezvoltate republici ale fostei Iugoslavii. Are res. min.: petrol, gaze naturale şi bauxită; a dezvoltat o ind. diversificată (mai ales în zona Zagrebului): petrochimică, chimică, a produselor farmaceutice, siderurgică, de prelucrare a lemnului, de constr. navale. Agric. axată pe cultura de cereale (grâu, porumb), sfeclă de zahăr, cartofi, soia mai ales în partea de E a terit. În Slavonia: tutun, citrice, măslini. Turismul a jucat un rol foarte important înainte de războiul civil din fosta Iugoslavie. Coasta Adriaticei (dalmată) ş.a; erau puncte de atracţie cu o pondere de turişti dintre cele mai ridicate din Europa. Transporturi şi comunicaţii: transport rutier, transport feroviar, transport maritim. Aeroport la Zagreb, Split (Spalato) şi Dunbrovnik (Raguza). Oraşe: Split, Rijeka, Zadar, Osijek, Karlovac. Istoria: Terit. a fost populat de iliri şi celţi; grecii întemeiază colonii pe coastele Adriaticii, iar din sec. II-I î. Hr. aparţine Imp. Roman; din sec. V-VIII vin ostrogoţii, longobarii şi avarii; din sec. VI-VII începe să fie cucerit de triburi de croaţi, aparţinând grupei slavilor sudici. În sec. IX, sub autoritatea bizantină se creştinează. În sec. X, Tomislav uneşte Croaţia panonică şi cea dalmată şi îşi ia numele de rege al Croaţiei. Luptă cu bulgarii şi ungurii pentru independenţă. Recucerită de bizantini în sec. X, apoi sub unguri cu scurte intermitenţe până în l526. După l526-27 o parte a C. cade sub dominaţia otomană, altă parte (zona Zagrebului şi a Dalmaţiei) va aparţine casei de Austria prin pacea de la Campo Formio (l797). În l848, C. susţine pe Habsburgi împotriva revoluţionarilor unguri. În l867-68, prin compromisul austr-ungar, o parte a Croaţiei este alipită Ungariei şi pop. supusă maghia­rizării (în Slavonia). În l9l8, C. aderă la regatul Serbilor, Croaţilor şi Slovenilor. Între l929-4l, în sânul acestui regat devenit Iugoslava, C. se opune centralismului sârb; se creează societatea secretă a ustaşilor (l929), care recurge la asasinate politice. Între l94l-45 stat independent croat, controlat de germani şi de italieni. În l945 devine a 6-a republică a Rep. Pop. Federative a Iugoslaviei (din l963, RSFI); mişcarea naţionalistă croată continuă. În l990, primele alegeri libere sunt câştigate de democraţii croaţi; în l99l, C. îşi declară independenţa. Lupte violente între croaţi şi sârbii din Croaţia şi armata federală. Independenţa C. este recunoscută de comunitatea internaţională în l992 şi este admisă în ONU. C. acceptă planul de pace propus de ONU şi desfăşurarea unor forţe de protecţie (FORPRON), afirmându-şi voinţa de a-şi reinstaura autoritatea asupra teritoriului (şi a Krainei) unde sârbii au proclamat unilateral o republică în l99l. În prezent o relativă stabilitate. Statul: este republică parlamentară potrivit Constituţiei din l99l. Puterea legislativă este exercitată de un parlament Adunarea sau Soborul, format din: Camera Reprezentanţilor şi Camera Judeţelor (Zupanijas); cea executivă de un cabinet numit de Adunare. Preşedintele ales prin vot direct. Multipartitism