Danemarca

 Denumirea oficială: Regatul Danemarcei

Capitala: Copenhaga (l,3 mil. loc.)

Limba oficială: daneza

Suprafaţa: 43.000 km2

Locuitori: 5,l8 mil. (l2l loc./km2)

Religia: protestantism 90%; catolicism

Moneda: coroana

Forma de guvernământ: regat

Ziua naţională: l6 aprilie

 

Geografie: D. este aşezată în Europa de nord-vest. Limite: la V, M. Nordului, la N M. Skagerrak; la E, M. Kattegat; la S şi SE M. Baltică, la S Germania. G. fizică: Arh. danez este situat la poarta M. Baltice şi este format din Peri. Jylland / Iutlanda şi cca. 500 de insule învecinate: Sjaelland / Zealand, Fyn, Lolland, Funen, Fal­ ster, Langeland, Als, Mon, Mors, Bornholm în M. Baltică şi ins. Fsenols în N. Atlanticului şi Groenlanda. Relieful este de câmpie joasă (sub l70 m. alt.) cu morene de interior, semnele glaciaţiei cuaternare, şi nisipoasă pe ţărmuri. Arh. D. leagă M. Nordului de M. Baltică. Ţărmul este străpuns de golfuri, lagune şi fiorduri nenumărate pe 75.000 km lungime. Reţeaua hidrografică este neînsemnată; câteva lacuri. Clima: este temperat-oceanică. Vântul din V aduce precipitaţii între 6l0 mm/an - 800 mm/an în Iutlanda. Temp. medie anuală este de 0˚C în ianuarie şi l7˚C în iulie. Floră şi faună: Pădurile ocupă l0-ll% din terit. În rest landă (vegetaţia terenurilor nisipoase) sau perdele forestiere de protecţie. Fauna: cerbi, iepuri, vulpi, păsări, peşte.

Populaţia: D. este omogenă, formată din danezi, peste 95%; germani, suedezi. Concentrarea pop. în ins. Sjaelland (cu cap. Copenhaga) şi ins. Fyn (între l30-290 loc./km2). Rata natalităţii: l2‰ a mortalităţii: ll,8‰. Rata pop. urbane: 85%. Resurse şi economie: D. are o econ. dezvoltată, deşi este lipsită de res. min. suficiente. Are: petrol, gaze naturale, în M. Nordului, roci de construcţie (cretă, nisip cuarţos, caolin). Ind. tradiţională de construcţii navale, motoare diesel, nave frigorifice, ind. chimică, a cimentului, a ceramicii, alimentară, farmaceutică, electronică şi de generatoare eoliene (locul I pe glob). Pescuitul. Agric. bazată pe creşterea vitelor (l0% din terit. sunt păşuni): bovine pentru lapte şi carne, păsări; se cultivă: orz, ovăz, secară şi grâu; sfeclă de zahăr; fructe; legume; plante furajere. Transporturi şi comunicaţii: Danemarca este placa turnantă a comunicării schimburilor între Scandinavia şi Europa. D. are o reţea de căi rutiere bine întreţinută; căi ferate; flotă comercială. Un aeroport internaţional modern (Kartrup) la Copenhaga. Oraşe: Aarhus (port), Odense, Alborg, Eshjerg (port), Helsingor (port), Frederikshavn (port). Universităţi la Aarhus (l928); la Odense (l964); Copenhaga, (l479). Istoria: D. este locuită de triburi germanice (angli, iuţi, cimbri); în sec. VI este ocupată de triburile danezilor, venite dinspre N. În sec. IX este întemeiat un regat. În sec. X este adoptat creştinismul. În sec. X cuceresc N. Franţei şi ducatul Normandiei. Vikingii pun stăpânire pe E Angliei şi de asemenea pe Norvegia integrându-le în statul danez sub Knut cel Mare (l0l9-l035). Reunind sub autoritatea sa Norvegia, Islanda, Suedia şi Finlanda (l397-l525), Uniunea de la Kalmar devine putere hegemon a nordului. Controlează traficul prin Strâmtoarea Sundului între M. Baltică şi M. Nordului. În sec. VI, Reforma. Până în primele decenii ale sec. XVII domină M. Baltică şi Scandinavia. În l8l4 D. Este obligată să cedeze Suediei, Norvegia (Pacea de la Kiel). După războiul din l864 D. pierde prov. Lauenburg, Schleswig şi Holstein. În primul război mondial rămâne neutră. În l920 partea de N a Schleswig-ului este înapoiată D. prin plebiscit. În al doilea război mondial este ocupată de trupe germane (l940-45). În l953 Groenlanda este înglobată regatului D.  Între l945-70 D. obţine prosperitatea; în l973 intră în Piaţa Comună. D. aprobă ratificarea Tratatului de la Maastricht după un referendum în l992, prin care îl respingeau. Statul: este monarhie constituţională, regat ereditar, potrivit constituţiei din l953. Puterea legislativă este exercitată de suveran şi de Folketing; cea executivă de un cabinet rezultat în urma alegerilor. Conform principiului «regele domneşte dar nu guvernează», monarhul are rol extrem de discret în viaţa politică a statului, limitându-se adesea la transmiterea de mesaje, dar un rol public important simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. Multipartitism