Ecuador

 Denumirea oficială: Republica Ecuador

Capitala: Quito (1 mil. loc.)

Limba oficială: spaniola; uzuală: limba indigenilor: quechua

Suprafaţa: 270.670 km2

Locuitori: 11,69 mil. (43 loc. / km2)

Religia: catolicism 94%, protestantism, mozaism

Moneda: sucre

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 10 august

 

Geografie: E. este aşezat în America de Sud, de ambele părţi ale Ecuatorului, de unde îşi trage numele. Limite: Colum­bia (N), Peru (E şi S), Oc. Pacific (V). G. fizică: E: are de-a lungul Pacificului o câmpie coli­nară (Costa), mai extinsă şi mai umedă în N, despărţită de câmpia Oriente din bazinul superior al Amazonului (cca. 50% din terit.) prin două Cordillere ale Anzilor, orientate de la N la S, cu platouri înalte în centru, străbătute de văi. Este o regiune vulcanică: vf. Chim­borazo (6.310 m), Turigurahua, Cotopaxi, Altar ş.a. Cutremure catastrofale în 1987. Arh. Galapagos (7.812 km2) sau Colon/Columb face parte din terit. E. Câmpia de coastă este udată de numeroase cursuri de apă din­tre care cel mai lung este Guayas (60 km) navigabilă până la vărsare în Golful Guyaquil, larg de 200 km. În E, Putumayo, Napo, Pastaza, toate afl. ale Amazonului. Clima este ecuatorială. Temp. medie anuală: 24°C (Costa şi Oriente); 13°C (Quito); mai rece în munţi, fără variaţie de anotimpuri. Precipitaţii: Costa: 120-500 mm/an; Anzi: 500-1010 mm/an; Oriente: 1.010-2.030 mm/an. Floră şi faună: păduri ecuatoriale cca. 50% din terit. (lemn de esenţă tare, balsa şi din categoria plantelor colorante); savană în Costa. Faună specifică celor două zone vegetale. Arh. Galapagos/Colon este declarat P.N., spaţiu prezervat şi patrimoniu al umanităţii. Populaţia: este formată din: metişi 35%, albi 20%, mu­latri 15%, negri 5%. Concentrarea max. a pop. pe platourile din Anzi şi în depresiuni; în Costa. Zona ama­zoniană: pop. rarefiată (1-2 loc./km2). Rata natalităţii: 25‰; a mortalităţii: 6‰. Rata pop. urbane: 58%. Resurse şi economie: Economie în curs de dezvoltare cu o ind. relativ diversificată, cu un export în care pon­derea principală o deţin petrolul şi culturile comerciale. Res. min.: aur, argint, petrol, fier, cupru. Culturi de sub­zistenţă: orez, fasole, manioc, porumb, cartofi. Pescuitul. Culturi comerciale; la banane, printre primele exporta­toare din lume, trestie de zahăr, cafea, cacao, ananas, bumbac, tutun, tartago (plantă oleaginoasă). Creşterea animalelor: cornute mari, oi. Export: petrol, banane, cafea, cacao, lemn de balsa (printre cele mai mari re­zerve din lume), pălării de pai, nuci de tagua, rom. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere; autovehicule; flotă comercială. Infrastructura drumurilor slab dezvoltată. Aeroport la: Quito şi Guayaquil. Oraşe: Guayaquil (port), Cuenca, Ambato, Machala, Portoviejo, Riobamba. Există 10 universităţi. Istoria: Vechiul regat indigen Quito este cucerit de indienii din Peru în sec. XV. În 1532 este fondată o colonie spaniolă de Pizarro şi inclusă în Viceregatul Peru, apoi în Noua Grenadă. Devine independentă de Spania la 10 august 1809. După mişcarea revoluţionară din 1822, face parte din Marea Columbie (1822­-1831) împreună cu Columbia şi Venezuela. În 1830 îşi proclamă independenţa şi suveranitatea statului. Mari tensi­uni politice între conservatori şi liberali. Dese dispute de graniţă cu Peru. După al doilea război mondial numeroase lovituri de stat militare. În 1970 este instaurată o dictatură şi Congresul este dizolvat. În 1972 este pusă în funcţie conduc­ta de petrol transandină distrusă în parte de cutremurul din 1987. Situaţia pol.-socială şi econ. dificilă. În 1992, E. se re­trage din OPEP (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol). Statul: este republică prezidenţială, conform Constitu­ţiei din 1987-1979. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congresul Naţional; cea executivă de un cabinet ales şi condus de preşedinte. Multipartitism.