Elveţia

 Denumirea oficială: Confederaţia Elveţiană

Capitala: Berrna/Bern/Berne (l35.000 loc.)

Limba oficială: germana, franceza, italiana, retoromana

Suprafaţa: 4l293 km2

Locuitori: 7,26 mil. (l76 loc./km2)

Religia: catolicismul 49%; protestantism 45%

Moneda: francul elveţian

Ziua naţională: l august

 

Geografie: E. este aşezată în Europa Centrală. Limite: Franţa (N şi V), Germania (N), Lichtenstein, Austria (E), Italia (SE şi S). G. fizică: E. este aşezată pe cursurile superioare ale fl. Rhân (Ron) şi Rhein (Rin). Relieful este predominant muntos; Alpii Elveţieni, M-ţii Jura. Este ţara cu cea mai ridicată alt. medie din Europa. Alpii Elveţieni - Muntele Monte Ross (4634 m alt. max.) masiv în centrul şi sudul ţării, sunt acoperiţi de zăpezi veşnice şi de gheţari. M-ţii Jura (l679 m alt. max.; vf. Tendre) la graniţa cu Franţa, sunt calcaroşi şi au culmile paralele, ca nişte platouri ondulate, cu foarte puţine trecători. Reg. nordică a E. este un podiş, Podişul Elveţiei. Între M-ţii Alpii Elveţiei şi Jura există un culoar (Mitteland) de cca. 680 m altit.; coline, podişuri erodate de gheţari. Ape: o reţea bogată: Rinul (vale adâncă) cu afl. Aar, aparţinând bazinului hidrografic al M. Nordului; râul Inn (afluent al Dunării) aparţinând bazinului hidrografic al M. Negre; Ronul (vale adâncă) aparţinând bazinului hidrografic al M. Mediterane şi Ticino (afl. al. Padului) aparţinând bazinului hidrografic al M. Adriatice. Se găsesc peste l000 de lacuri naturale; printre cele tectone-glaciare se numără: Geneve (Leman), Constance (Bondesee), Neuchâtel, etc. E. poate fi socotită castelul de apă al Europei. Clima: este alpină, continental-temperată, cu ierni lungi şi aspre, veri destul de răcoroase. În Pod. Elveţiei iernile sunt mai blânde, verile mai ploioase. Temp. medie anuală de 0ºC în ianuarie, şi l9ºC în iulie; la Davos, -7ºC şi l2ºC; la St. Bothard, -8ºC şi 7ºC. Precipitaţiile: valea. Valais, sub 630 mm/an; valea Rinului Superior, l270 mm/an; m-ţii din NE, l440 mm/an. Floră şi faună: Vegetaţia este dispusă în funcţie de alt. cât şi de orientarea versanţilor, astfel încât pădurile amestecate de foioase (de-a lungul Rinului, la poalele munţilor Jura şi Alpi), în zona Lacului Geneva, alternează cu culturi: mai sus, păduri de conifere, păşuni alpine. Fauna caracteristică Europei Centrale şi Nordice: ursul, lupul, vulpea, capra neagră, bursucul, vidra. Populaţia: este formată din: germani 65%, francezi cca. 20%, italieni l0% şi raeto-romani. Concentrarea maximă în zona Mitteland (75%) dintre M-ţii Jura şi Alpi (60% din terit.). Rata natalităţii: l2,3‰; a mortalităţii: 9‰. Rata pop. urbane: 6l%. Resurse şi economie: E. are o economie dezvoltată, bazată pe servicii, finanţe şi turism. Tradiţională: ind. ceasurilor, aparatură electrică, instrumente de măsurat şi de calcul, farmaceutică; textilă; industrii de precizie cu un consum mic de materii prime şi energie; mână de lucru calificată. Res. min. minime. Hidroenergie, termocentrale, centrale atomo-electrice. Agric. bazată pe creşterea bovinelor. Este o agric. intensivă. Prosperitatea economică a E. este legată de tradiţia comercială dar şi a neutralităţii ei politice, favorabilă activităţii financiare. Şomaj redus; monedă forte. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate în totalitate electrificate (cu ecartament îngust şi specifice zonei de munte, cu cremalieră; autovehicule; autostrăzi; flotă comercială fluvială şi maritimă. Tuneluri montane care asigură legătura E. cu Italia, Franţa, Austria. Rinul este navigabil. Aeroportul la Zurich şi Geneva. Oraşe: Zurich, pe ţărmul Lacului Zurich, centru comercial şi financiar internaţional; Basel (port fluvial), centru bancar, al ind. farmaceutice, al textilelor şi ceasornicelor, Geneve (Geneva) pe ţărmul Lacului Leman, oraş al ind. ceasornicelor şi al instrumentelor de precizie, sediu al unor organisme internaţionale (Palatul Naţiunilor, Crucea Roşie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii ş.a.); Lausanne, Lucerna. Istoria: Terit. E. locuit de triburi celtice (helveţii) supuse de Caesar (58 î. Hr.), romanizate (sec. I-V face parte din Imp. Roman). În sec. III se stabilesc aici burgunzii şi alamanii (triburi germanice); aparţin succesiv: Imp. Francilor, al statutului burgund, din Imp. Romano-German. Între sec. VII-IX se creştinează. Din sec. XIII-XIV câteva cantoane (Ury, Schwyz, Unterwalden, apoi Lucerna, Zurich şi Berna) formează o confederaţie care îşi păstrează independenţa printr-o luptă dârză. Sec. XVII, Reforma (sub forma calvinismului mai ales) care se răspândeşte în câteva cantoane. În l648 prin Tratatul de pace de la Westfalia este recunoscută independenţa Confederaţiei Helvetice. În l8l5 Congresul de la Viena declară E. stat cu neutralitate perpetuă. În l848 o nouă constituţie instaurează un stat federal, stat cu un guvern central cu sediul la Berna. În l874 se introduce prin Constituţie dreptul la referendum. În cele două războaie mondiale neutralitatea E. este respectată. În l979 este creat cantonul Jura de limbă franceză. În l992 E. se pronunţă pentru aderarea la F.M.I. şi la Banca Mondială, prin referendum şi împotriva integrării în EEE; paralel, guvernul depune cerere de aderare la CEE. Statul: este republică confederativă, cu regim parlamentar, conform Constituţiei din l874. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Federală (Consiliul Naţional şi Consiliul Cantoanelor); cea executivă de un cabinet (Con­siliul Federal) numit de Adunarea Federală. Multipartitism