Estonia

 Denumirea oficială: Republica Estonia

Capitala: Tallinn (480.000 loc.)

Limba oficială: estonă; limba uzuală: lb. rusă.

Suprafaţa: 45.000 km2

Locuitori: l,52 mil.; (34 loc./km2)

Religia: protestantism; ortodoxism

Moneda: coroana estoniană

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 24 februarie

 

Geografie: E. este aşezată în Europa central-nordică. Limite: M. Nordului (V şi N), Rusia (E), Letonia (3). G. fizică: E. este un stat la M. Baltică, la S Golfului Finlandei. Terit. ţării are multe zone joase, unele mlăştinoase sau lacustre, alternând cu cele care urcă până la 50 m (calcaroase în N; din acumulări morenice în S). Alt. max. este de 320 m în S (Suur Munamagi). În dreptul litoralului (în V îndeosebi) peste l500 de insule şi insuliţe mari şi mici. Cele mai mari: Saaremaa (2673 km2), Huuma (989 km2). Reţeaua hidrografică foarte bogată; râul Narva drenează Lacul Peipus (Ciudskoe Ozero de 3555 km2) de la graniţa cu Rusia. Sunt peste l400 lacuri în E. Clima: este temperată, cu influenţe oceanice în V. Precipitaţiile sunt de 600-700 mm/an; la sfârşitul verii cresc. Floră şi faună: Peste 40% din terit. este acoperit cu păduri de conifere (molid, brad); vegetaţie de mlaştini, turbării. Fauna foarte bogată: lupi, urşi, vulpi, râşi, jderi. Există un parc naţional, câteva rezervaţii naţionale şi zeci de mici rezervaţii în care sunt ocrotite peste 55 de specii de plante şi peste l95 de specii de animale. Populaţia: este formată din estonieni 60%, ruşi 30%, ucrainieni, bieloruşi, finlandezi. În oraşele industrializate predomină pop. non-estoniană (în oraşul Narva apropiindu-se de l00%); în mediul rural estonienii sunt 85%. Concentrarea max. în NE industrializat. Rata natalităţii de l4,2‰; a mortalităţii de l2,4‰. Pop. urbană 70%. Resurse şi economie: Economia bazată pe import de materii prime şi combustibil. Res. min.: şisturi bituminoase, fosforite, turbă. Ind. este diversificată: extractivă (şisturi bituminoase) şi prelucrătoare; ind. uşoară, de utilaje, îngrăşăminte chimice, hârtie, ind. prelucrătoare a materiei prime agr. (lapte, carne). Sericicultură. Creşterea bovinelor. Se cultivă: cartofi, cereale, legume. Transporturi şi comunicaţii: Transport rutier (70%); transport maritim; linii de ferry-boat între Tallinn, Stockholm, Helsinki. Aeroport la Tallinn. Oraşe:  Tartu, Narva, Klohtlajarve, Garnu. Istoria: Strămoşii estonienilor migrează dinspre răsărit la jumătatea mileniului III î. Hr.; limba estonă aparţine grupului finic al limbilor fino-ugrice, în aceeaşi grupă cu finlandeza şi maghiara. În sex. IX estonienii se unesc împotriva invadatorilor vikingi; în sec. XI, împotriva ruşilor; în sec. XII, a danezilor. În sec. XIII-XIV pe terit. E. pătrund ordine cavalereşti germane care creştinează pop. forţat. În sec. XIV-XV reg. face parte din Confederaţia Lituaniană; germanii stăpânesc mult din terit. E. În sec. XVI-XVII este disputată de Suedia, Polonia, Danemarca şi Rusia; se răspândeşte Reforma. În sec. XVIII Suedia stăpâneşte E., după l72l E. este anexată de către Rusia ţaristă. În l9l7 Guvernul Provizoriu recunoaşte autonomia E.; în l9l8, E. îşi proclamă independenţa la Tallinn. În l9l8 trupe germane ocupă E.; bolşevicii proclamă în acelaşi an, la Narva, Rep. Sovietică Estonă, cu sprijinul Armatei Roşii. Guvernul Provizoriu estonian este sprijinit de Flota britanică şi de trupele de voluntari suedezi. În l920 Rusia Sovietică recunoaşte independenţa E. În l92l devine membră a Ligii Naţiunilor. În l940, conform pactului germano-sovietic din l939, E. Este anexată de URSS. Între l94l-44 este ocupată de germani. În l944 redevine rep. sovietică. Între l940-l94l, peste l00.000 de estonieni sunt arestaţi şi deportaţi în Siberia; mai mult de jumătate sunt ucişi; peste 50.000 devin victime ale represiunii staliniste. Rezistenţa estonienilor în faţa comunismului este constantă până în anii ‘50. În l987 demonstraţia de la Tallinn a opoziţiei estoniene; în l988 este adoptată declaraţia de suveranitate: se recunoaşte supremaţia legilor naţionale asupra celor unionale. În l990 puterea sovietică este răsturnată; se adoptă denumirea de Republica Estonia. În l99l, prin referendum, se optează pentru independenţă, care este proclamată şi recunoscută de URSS şi de comunitatea internaţională. Urmează o perioadă de tranziţie la economia de piaţă foarte zbuciumată; conflicte interetnice (peste 35% din pop. este rusofonă); instabilitate guvernamentală, trupe ruse pe terit. E. Statul: este republică parlamentară, potrivit Constituţiei din l992. Puterea legislativă este exercitată de Parlament; cea executivă de un cabinet format ca rezultat al alegerilor legislative. Multipartitism.