Filipine

 Denumirea oficială: Republica ­Filipinelor

Capitala: Manila (1,­5 mil. loc.)

Limba oficială: filipineză, engleza, ­spaniola

Suprafaţa: 300.000 km2

Locuitori: 68,97 mil. (230 loc./ km2)

Religia: catoli­cism 85%, islamism 5%, protestantism 4%, animism, budism

Moneda: peso filipinez

Forma de gu­vernământ: republică

Ziua naţională: 12 iunie

 

Geografie: Arh. F. este aşezat în Asia de SE, în Oc. Pacific. ; Limite: M. Chinei (N), M. Chinei de Sud, M. Sulu (V), Oc. Pacific (M. Filipinelor) în E; M. Sula Wesi (S). G. fizică: Arh. F. este format din peste 7000 de insule şi insuliţe, cele mai multe muntoase (cca. 1500 m), vulcanice, considerate a fi formate relativ recent. Două sunt mai mari: Luzon (N) şi Mindanao (S) (2/3 din terit.), aflate în vecinătatea fosei celei mai adânci a Oc. Pacific (Groapa Marianelor), în regiunea numită „Arcul de foc al Pacificului” (zonă vulcanică). F. se consideră a fi des­prinse din arh. Malaysia. Dintre insulele importante: Samar, Negros, Palawan, Panay, Mindoro; Leyte, Cebu şi Bohol. Trei lanţuri muntoase străbat de la N la S şi Ins. Sulawesi Celebes şi Kalimantan (Borneo). Alt. max. mţ-ii. Apo în ins. Mindanao (2954 m). Arh. are numeroase conuri vulcanice inactive, unele în adâncul mării. Doi vul­cani s-au dovedit activi: Mayon în Luzon, la E, şi Taal în apropierea Manilei. Caracteristica apelor este scurtimea lor şi debitul limitat. Mai importantă: Cayagan (300 km) în Luzon, care are o vale fertilă şi se varsă în ocean, la nor­dul insulei: Pampaaga, care la vărsare are o luncă mlăştinoasă; Pnalangi (321 km) în Mindanao. Datorită eroziu­nii, apele au delte aluvionare. Clima: este tropicală, caldă şi umedă, musonică. Temp. medie pe coastă este de 25-28°C; în mai, luna cea mai caldă, 30°C. În interior şi în munţi, temp. este de 21° şi 16°C. Fenomene atmosferice obişnuite sunt taifun-ele (hu­racane), care bat pe direcţia NE-SV, cauzând pagube imense. Precipitaţii bogate: 1200-3000 mm/an. Floră şi faună: 45% din terit. este acoperit de păduri tropi­cale umede, cu esenţe preţioase. Fauna este foarte bogată: păsări (numeroase specii), şopârle, şerpi. Există rezervaţii şi parcuri naţionale. ­Populaţia: este formată din malaezi şi paleo-malaezi; pig­mei negritos (grup relict indigen), chinezi etc., care trăiesc pe aprox. 900 de insule din cele peste 7000. Pop. este con­centrată. 2/3 în cele două insule principale. Se ocupă în majoritate cu agric. Rata natalităţii: 28,6‰; a mortalităţii: 5,7‰. Pop. urbană: 53%. Resurse şi economie: Agric. este ramura de bază. Mare producător de: nuci de cocos, copra şi ananas (printre primele locuri pe glob): are monopolul cânepei de Manila (abaca); cafea, cauciuc, orez; porumb, batate (cartofi dulci tropicali), trestie de zahăr, sisal (fibră vegetală), rafie, tutun, cauciuc, lemn (mahon, bambus). Industrie a pes­cuitului, alimentară (zahăr, uleiuri vegetale). Res. mine­rale: crom, metal, cupru, aur, argint. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, autovehicule, flotă comercială. Oraşe: Quenzon City, Davao (port), Caloocan, Zamboan­ga, Bacolod, Cagayan de Oro. Istoria: Până în sec. XIII locuit de valuri de Negritos şi de proto-in­donezieni şi malaezi. La sfârşitul sec. XIV îşi face loc islamis­mul, mai ales în Mindanao. Arh. F. este descoperit de Fer­nando de Magelan în 1521. În 1570 insula Luzon este cucerită de spanioli; arh. devine colonie spaniolă, luându-şi numele lui Filip II. În 1899 Spania pierde Filipinele (în urma războiului cu SUA). Până în 1901 este o perioadă de inde­pendenţă, apoi devin posesiune americană, cu autonomie in­ternă. Între 1942-45 ocupaţia japoneză. La4 iulie 1946 obţin independenţa; se proclamă republică. Baze militare americane. Între 1865-86 regimul autoritar al preşedintelui Ferdinand Marcos, războiul de gherilă al stângii comunist. În 1987 este adoptată prin referendum Constituţia. După asasinarea lui Marcos îi urmează văduva sa, Corazon Marcos (prin alegeri). Situaţie politică instabilă, tentative de lovitură de stat. În 1992 generalul Fidel Ramos este ales preşedinte; SUA îşi re­trage ultimele baze militare din F. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1987. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de cele 2 camere (Senat şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşe­dinte. Multipartitism (cu 2 partide în ilegalitate).