Georgia

 Denumirea statului: Republica Georgia

Capitala: Tbilisi/Tiflis (în georgiană Sakartvelo) (1,26 mil. loc.)

Limba oficială: georgiană; limba vorbită: limba rusă

Suprafaţa: 70.000 km2 ­

Locuitori: 5,46 mil. (78 loc./ km2)

Religia: ortodoxism, islamism

Moneda: lari

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 26 mai

 

Geografie: G. este aşezată în SV Asiei, în Munţii Caucaz. Limite: Rusia (N şi NE), Azerbaidjan (E), Armenia, Turcia (S), M. Neagră (V). G. fizică: O ţară muntoasă, străbătută de şirul munţilor Caucaz, de la NV la SE. În N; Caucazul Mare, cu zăpezi veşnice, peste 5000 m (vf. Kazbek/Mkinvari, 5033 m) şi Shara (5058 m); Caucazul Mic este format din platouri dominate de conuri vulcanice (3000 m). 88% din terit. G. este muntos şi colinar. Între munţi, depresiuni bine popu­late. Depresiunea Colhidei, în centru, este mai joasă în V şi cu aspect colinar în E: Apele au un bogat potenţial ener­getic; izvorăsc din Caucaz şi sunt scurte: Kura/Mţkvari în E, se varsă în M. Caspică; Rioni se varsă în M. Neagră, la Poti. Clima: este subtropicală în reg. joase pe litoral şi în valea râului Rioni; temperată în rest. În E, în câmpia râului Kura, climă temperat-continentală. Temperaturile pot coborî iarna până la -30°C. În Caucazul Mare precipitaţii bogate 1200-1300 mm/an, pe litoralul M. Negre, 3000 mm/an. În E, între 300-700 mm/an. Floră şi faună: Peste 41% din terit. ţării este ocupat de păduri de foioase în cea mai mare parte. În rest, vegetaţie de stepă sau subtropicală. Faună bogată: lupi, şacali, vulpi, urşi bruni, râşi, iepuri, fazani. Flora şi fauna ocro­tită în câteva parcuri naţionale.

Populaţia: este formată din georgieni (70%), armeni, ruşi, azeri, osetini, abhazi, kurzi. Concentrarea pop. pe valea râului Kura (E), în zonele colinare şi pe litoral (150 loc. / km2). În zonele muntoase, sub 20 loc./ km2. Rata na­talităţii: 15,2‰; a mortalităţii: 9‰. Pop. urbană: 58%. Resurse şi economie: G. are rezerve importante de man­gan, cărbuni, petrol; minereu de fier. Industria metalurgică (feroasă şi neferoasă), constr. de maşini, ind. chimică (în­grăşăminte, mase plastice), textilă (mătăsuri). Importantă ind. vinului, coniacului şi a ceaiului. Culturi de ceai, citrice, eucalipt, viţă de vie, plante aromatice. Sericicultură, creşterea animalelor: bovine în V şi ovine în E. Turism. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, vehicule. Aeroport la Tbilisi. Trafic pentru Transcaucazia prin porturile Poti şi Batumi.

Istoria: Terit. G. a fost colonizat de greci şi de romani (Colhida), do­minată de sasanizi (reg. Iberia), cucerită de arabi (650), cunoaşte în sec. XI-XIII o înflorire care atinge apogeul sub regina Tamara (1184-1213). Mongolii năvălesc în sec. XIII. Din sec. XVI-XVIII G. pierde din teritorii, care trec la Iran sau la Imp. Otoman. În1783 se pune sub protecţia Rusiei, iar în 1801 este anexată de aceasta. În 1918 se proclamă republică independentă. În 1921, Georgia cu rep. autonome Adjaria şi Abhazia cu reg. autonomă Osetia de Sud formează Federaţia Transcaucaziană a URSS, la care vor adera şi altele. În 1936, G. devine rep. federală. În 1989 trupele ruseşti reprimă sângeros mişcarea populară din Tbilisi. În 1990, primele alegeri libere; în 1991 Sovietul Suprem al G. proclamă unila­teral independenţa ţării. Instaurarea regimului autoritar al preşedintelui Zviad Gamsahurdia duce la un război civil (dec. 1991 - ian. 1992). Gamsahurdia părăseşte ţara. În 1992, E. Şevarnadze ia conducerea; mişcări separatiste în Osetia de Sud şi Abhazia. În 1993, separatiştii abhazi iau conducerea în Abhazia şi sute de mii de georgieni sunt izgoniţi. Mişcările armate şi ameninţarea pierderii Abhaziei îl determină pe Şevarnadze să ceară ajutorul armatei ruse, acceptând în schimb ca G. să facă parte din C.S.I. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei intrate în vigoare în 1991. Puterea legislativă este exerci­tată de preşedinte şi de Sovietul Suprem (Consiliul Suprem); cea executivă de Consiliul Politic Consultativ şi de Consiliul de Miniştri, numit în urma alegerilor. Multi­partitism. Partidul comunist a fost desfiinţat în 1991.