Guatemala

 Denumirea oficială: Republica Guatemala

Capitala: Guatemala (Ciudad de Guatemala) 1 mil. loc.

Limba oficială: spaniola

Suprafaţa: 109.000 km2

Locuitori: 10,92 mil. (100 loc. / km2)

Religia: catolicism 75%, protestantism

Moneda: quetzal

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 15 septembrie

 

Geografie: G. este aşezată în America Centrală istmică. Limite; Mexic (V şi N) Belize, M. Caraibelor (E), Honduras, El Salvador (SE), Oc. Pacific (S). G. fizică: Ţară muntoasă, a vulcanilor în S; cu platouri joase în N, G. are o mare diversitate de peisaj. Lanţul muntos Sierra Madre, paralel cu coasta Pacificului, se distinge prin prezenţa a cca. 30 de vulcani, mulţi activi, printre care Tajumulco, 4.211 m alt. max. în America Centrală; Tacana, Acatenango, Fuego, Santa Maria etc.; lanţul muntos Cuchumatanes este orientat de la est la vest. Acesta lanţuri închid platoul înalt central (2.000­-3.000 m). Cutremurele sunt curente. Câmpiile de coastă sunt joase şi înguste. Cursurile de apă de pe versantul Pacificului sunt lipsite de, importanţă. Usumacinta (1.110 km) se varsă în Golful Mexic; Montagua, Belice şi Rio Hondo se varsă în Golful Honduras. Foarte multe lacuri: Izabal, Atitlan (la 1.562 m alt.) ş.a. Clima: G. are o varietate climatică; climă tropicală, cu precipitaţii bogate pe coasta Caraibelor. La Ciudat de Guatemala: 1.320 mm/an. Temp. medie anuală în zonele joase: 26°C; în Ciudad de Guatemala 18°C. Floră şi faună: Pădurea tropicală ocupă cca. 50% din terit. (pădure de esenţe preţioase); savană. Fauna este variată. Populaţia: este formată din amerindieni (indigeni) 65%, metişi 30%, europeni. Concentrarea maximă a pop. pe platoul înalt din Sierra Madre. În agric. este ocupată 50% din pop. activă. Rata natalităţii: 36,3‰; a morta­lităţii 6,7‰. Rata pop. urbane: 41%. Resurse şi economie: Econ. bazată pe agric. (produse pentru export): cafea, banane, bumbac, uleiuri de esenţă, tutun. Alte culturi: porumb, trestie de zahăr; lemnul (esenţe tari). Res. min.: zinc, plumb, sare. Ind. prelucrătoare în curs de dezvoltare. Importă: petrol, produse alimentare, chimicale. Turismul reprezintă un potenţial încă slab valorificat. Transporturi şi comunicaţii: reţea de căi ferate; căi ru­tiere; autovehicule. Flotă comercială. Aeroport la Ciu­dad de Guatemala. Oraşe: Quezaltenago, Escuintla, Mazatenango, Puerto Barios (port la Atlantic). Există 5 universităţi. Istoria: Indienii maya au dezvoltat pe terit. G. o civilizaţie strălucită (sec. IV-IX d. Hr.). În 1523-1524 sunt cuceriţi de spanioli; în secolele următoare, G. devine centrul Căpităniei Generale Guatemala (ce cuprinde Statele Americii Centrale). La 15 septembrie 1821 îşi proclamă independenţa; în 1822-1823 este inclusă în Imp. Mexican: devine centrul Federaţiei Provinciilor Unite ale Americii Centrale, care fiinţează până în 1838. În 1839 se proclamă republică suverană; va fi condusă de un şir de dictatori şi de regimuri militare până în 1944. Progre­sează economic între cele două războaie mondiale. Între 1945­-1954 este o perioadă de reforme econ. şi sociale; din 1960 încep tensiuni sociale, iau naştere grupări extremiste. Urmează o serie de lovituri de stat ale militarilor; un război civil pustiitor şi sângeros (zeci de mii de victime). Sute de mii de refugiaţi trec în Mexic. Din 1987, Guatemala participă la efortul de pace în America Centrală; semnează acorduri în 1987 şi 1989 cu Costa Rica, Honduras, Nicaragua, Salvador. În 1989 se încep negocierile cu gherila. În 1991 preşedintele ales J. Serrano Elias (protestant) lansează un plan de „pace totală”, reluând tratativele cu mişcarea de gherilă URNG (Uniunea Naţional Revoluţionară Guatemaleză). Se resta­bilesc relaţii diplomatice cu statul Belize, al cărui teritoriu îl revendicase în trecut. În 1993 Serrano Elias este destituit şi parlamentul numeşte alt preşedinte. Statul: este republică prezidenţială, conform Constitu­ţiei din 1986. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congresul Naţional; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Preşedintele este şeful Statului şi al Guvernului. Multipartitism