Guyana

 Denumirea oficială: Republica Cooperatistă Guyana

Capitala: Georgetown (186.000 loc.)

Limba oficială: engleza; limbă vorbită: hindi

Suprafaţa: 215.000 km2

Locuitori: 844.000 (4 loc./km2)

Religia: hinduism 33%, protestantism 49%, islamism 10%

Moneda: dolarul Guyana

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 23 februarie

 

Geografie: G. este aşezată în N Americii de Sud, în Podişul Guyana. Limite: Oc. Atlantic (N), Suriname (E), Brazi­lia (S şi V), Venezuela (V). G. Fizică: Relieful este dominat de Podişul Guyanei care coboară spre N într-o întindere cu pante uşoare, iar de-a lungul litoralului o câmpie aluvionară îngustă de 16-97 km, mlăştinoasă. În S, o regiune semideşertică unde se ridică masive muntoase; punctele cele mai înalte sunt în Sierra de Acaray, Mt. Roraima, 2.770 m alt. Apele au debite bogate, cu cascade, unele impor­tante: Kaieteur Fall, 230 m. Clima: este tropicală umedă, cu scurte perioade uscate. Anotimpul umed din aprilie-august şi din noiembrie-­ianuarie. Precipitaţiile anuale: 4.290 mm/an de-a lun­gul coastei, mai scăzute în interior. Temperatura medie anuală: 21°C-32°C de-a lungul lungul coastei, 30°C-­39°C în interior. Floră şi faună: Pădurile luxuriante ecuatoriale ocupă 87% din terit. ţării; esenţe tari; lemn care conţine colo­ranţi sau „gumă”; savane. Fauna este variată: tapiri, caimani, iguane şi şerpi anaconda. Populaţia: este formată din indieni 50%, negri 30%, mu­latri, metişi, amerindieni, europeni. Concentraţia max. a pop. (90%) pe fâşia de coastă. Rata natalităţii: 22‰; a mortalităţii: 6,5‰. Rata pop. urbane: 36%. Resurse şi economie: G. este cea mai săracă ţară din America latină, deşi are resurse minerale, forestiere şi hidroenergetice bogate: bauxită, diamante, aur, argint. Cultivă: orez, trestie de zahăr, cocotieri. Creşterea bovinelor. Exportă: zahăr, orez, rom, cherestea, bau­xită, diamante, mangan. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, autovehicule. Oraşe: Linden/McKenzie, New Amsterdam. Există o universitate în Georgetown (1963). ­ Istoria: La sfârşitul sec. XV Alonso de Ojeda explorează coasta G. Ad­versari sau aliaţi împotriva Spaniei şi Portugaliei, englezii, olandezii şi francezii stabilesc numeroase colonii pe coastă în sec. XVII. Indienii fug de pe plantaţiile de trestie de zahăr şi se refugiază în pădurile îndepărtate de coastă: Se aduc sclavi negri din Africa. După două secole de predominare a olan­dezilor, coloniile trec sub controlul englezilor (1815 prin Tratatul de la Paris care delimitează, terit. coloniilor), pentru ca mai târziu să fie grupate în: Guyana engleză şi franceză. În 1831, posesiunile britanice sunt reunite sub numele de Guyana Britanică. În 1833 este abolit sclavajul; începe re­crutarea muncitorilor sezonieri, provenind din India, China, Portugalia, într-un sistem de contract forţat. În 1919, în urma unei mişcări de protest în India, se pune capăt acestor contracte forţate. În 1961 G. obţine autonomie internă, iar în 1966 îşi declară independenţa în cadrul Commonwealth-ului. La 23 februarie 1970 se proclamă republică cooperatistă, cu un regim de orientare marxist leninistă. În 1978 G. devine mem­bru asociat în CAER; ţara intră într-un marasm economic. Tot în 1978 se petrece acţiunea de sinucidere colectivă a unei secte religioase, în junglă, care a zguduit opinia inter­naţională. Statul: este republică prezidenţială, conform Consti­tuţiei din 1970. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Adunarea Naţională; cea executivă de un cabinet format ca urmare a rezultatelor alegerilor le­gislative. Multipartitism