Haiti

 Denumirea oficială: Republica Haiti

Capitala: Port-au-Prince (800.000 loc.)

Limba oficială: franceza

Suprafaţa: 27.750 km2

Locuitori: 7,32 mil. (264 1oc./km2)

Religia: catolicism, wudu (religie locală), protestantism

Moneda: gourde-ul

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 1 ianuarie

 

Geografie: H. este aşezată în America Centrală insulară. Limite: Oc. Atlantic (N), Rep. Dominicană (E), M. Caraibelor (S şi V). G. fizică: H. ocupă partea vestică a ins. Haiti (vechea Hispaniolă), una din Antilele Mari; plus ins. Tortue (NV), Gonave (în G. Gonave), Marea Cayamite ş.a. Împarte insula cu Rep. Dominicană. Relieful e caracte­rizat prin trei lanţuri muntoase de natură calcaroasă, în N prelungirea Marii Cordillere Centrale dominicane (mt. Cibao) care formează pen. Saint Nicolas; în centru: prelungirea munţilor Neiba; în sud: prelungirea mun­ţilor Bahoruco; care formează pen. Jacmel, cu punctul culminant La Selle, 1680 m. Munţii sunt supuşi eroziu­nii. Cele două pen., din N şi din S, închid golful Go­nave, unde se află şi capitala. Între şirurile de munţi sunt câmpii roditoare: una de-a lungul coastei nordice; alta în centru, valea Artibonite, a treia de-a lungul fron­tierei cu Rep. Dominicană şi a patra între şirurile muntoase din centru şi sudul ţării, unde se află Graben Cul-de-Sac (50 m sub nivelul mării). Cursurile de apă sunt numeroase şi vijelioase: Artibonite are 321 km, din care 160 km sunt navigabili. Clima: este tropicală, mode rată de alizee; în partea sudică bântuie uragane. Temp. medie anuală: 26,6°C. Precipitaţii: 2000 mm/an. Floră şi faună: păduri tropicale (esenţe preţioase şi pini), 9% din terit.; savanele alternează cu pădurile. Faună: broaşte ţestoase, păsări. Populaţia: este formată din: negri, 60%; mulatri, 35%; albi, 5%. Concentrarea max. pe coastă şi în valea Ar­bonite. În SUA trăiesc peste 1 mil. de haitieni. Rata na­talităţii: 34,1‰; a mortalitâţii: 10,8‰. Rata pop. urbane: 31%. Resurse şi economie: Economie slabă bazată pe agric. de subzistenţă. Cultivă: cafea, trestie de zahăr, cacao, banane, agrume, sisal, porumb, batate, orez. Export: cafea, lemn (cedru, mahon, pin), sisal: Ind. electronică, a jucăriilor, textilă. Turismul a scăzut, datorită situaţiei conflictuale interne. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, vehicule, trans­port maritim. Oraşe: porturi: Port-au-Prince, Cap-Haitien, Gonaives, Les Cayes. Istorie: În 1942 Cristofor Columb descoperă ins. şi o numeşte His­paniola (La Espanola). Jumătatea estică a insulei devine pose­siune franceză în 1967, sub numele Saint Dominique; partea estică are aceeaşi soartă în 1975. Este colonizată cu sclavi negri din Africa, pentru plantaţiile de trestie de zahăr şi cafea. În 1791 este răscoala condusă de Toussaint L'Ouverture, care conduce în 1804 la declararea independenţei, sub numele de Republica Haiti. Este prima republică a negrilor. 1915-1934, H. este ocupat de trupe americane. Între 1957-1971, regimul dictatorial al lui F. Duvalier („Papa Doc”), urmat de acelaşi regim al lui Duvalier fiul (1971-1986). În 1986 dictatura este răsturnată, dar urmează o serie de lovituri de stat militare, ceea ce aruncă ţara şi mai mult în dezastru economic. În 1990, alegeri legislative; preşedintele ales este răstur­nat de la putere de militari (1991). În 1993, planul de pace elaborat de ONU pentru întoarcerea preşedintelui exilat Aristide este respins de militari. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţi­ei din 1987. Puterea legislativă este exercitată de preşedintele ales prin vot direct şi de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de un cabi­net numit de preşedinte. Multipartitism.