India

 Denumirea: Uniunea Indiană

Capitala: New Delhi (300.000 loc.)

Limba oficială: hindi; lb. vorbite: engleza, urdu, telugu, bengali, tamil, punjabi, malayam ş.a.

Suprafaţa: 3.268.000 km2

Locuitori: 952,96 mil. (292 loc./ km2)

Religia: hinduism 83%, islamism 11%, creştinism 2%, sikh

Moneda: rupia indiană

Forma de guvernământ: republică federală (25 state şi 7 terit. autonome)

Ziua naţională: 26 ianuarie

 

Geografia: I. este aşezată în S. Asiei, un adevărat subcontinent, o uriaşă peninsulă triunghiulară. Limite: Pakistan (NV), China, Nepal (N), Bhutan (NE), Bangladesh, G. Bengal (E), M. Arabiei (V). G. fizică: I. este o unitate geografică distinctă, o peninsulă extinsă, sub formă de triunghi: baza o formează arcul munţilor Himalaya în N; laturile sunt zonele de coastă, iar vârful este Cap. Comorin, în S, în Oc. Indian. Zidul munţilor Himalaya (8000 m) format din lanţuri paralele, (pe o lungime de 2414 km şi pe o lăţime de 240-320 km) atinge alt. max. în Nanga-Parbat (8128 m) Gasherbrum (8068 m), Nanda Nevi (7816 m). În S Himalayei se întinde câmpia aluvionară străbătută de Indus şi Gange (câmpia Indo-Gangetică) una dintre cele mai mari din lume. În NV se află un deşert cu dune de nisip şi cu soluri sărace; Deşertul Thar (irigat în N. Rajahstanului). În extremul NE (Assam) se află platoul Shillong. Partea centrală a L, cea mai întinsă, cuprinde un podiş triunghiular; înalt de 400­500 m, Pod. Deccan, rămăşiţă a unui vechi continent. Podişul este mărginit de lanţuri muntoase; în N de Vind­hya; iar lateral de Ghaţii de Vest (2630 m) şi de Ghaţii de Est (1600 m), care se unesc în S. De-o parte şi de alta a Ghaţilor sunt câmpiile de coastă: Malabari în V, la M. Arabiei, şi Coromandel în E, la G. Bengal. Cele două flu­vii din E, Gangele (2700 km) şi Brahmaputra (2900 km), se varsă în G. Bengal printr-o deltă imensă. Indusul se varsă în M. Arabiei. Clima: este dominant tropical-musonică; în întreaga ţară însă variază de la căldura tropicală a sudului, la frigul aproape arctic de pe înălţimile Himalayei. Factorul deter­minant este musonul. Cel de iarnă, rece şi uscat, suflă din­spre NE, din octombrie-martie; cel de vară suflă dinspre SE, din aprilie-septembrie, producând ploi abundente, fără de care clima ar fi aridă. În Pod. Deccan, datorită stavilei munţilor ce îl înconjoară, precipitaţiile sunt foarte sărace. Precipitaţii bogate în platoul Shillong (10820 mm/an); de-a lungul coastei Malabar, pe pantele Hi­malayei şi în câmpia Gangelui (peste 1500 mm/an); în Madras (1270 mm/an). Mai sărace de-a lungul coastei Coromandel (E), în Delhi, Agra şi interiorul din S. Indiei (380-760 mm/an); în Deşertul Thar sub 250 mm/an. De la alt. de 4500-5000 m în sus, zăpezi veşnice. Floră şi faună: Pe versanţii sudici ai Himalayei există ve­getaţie etajată: păduri (18% din terit.) tropicale şi subtro­picale (junglă) cu arbori veşnic verzi, păduri de foioase, păduri de conifere; păşuni alpine (8%). Pe câmpiile li­torale, ploile fiind abundente, cresc păduri tropicale. Pe podişuri, în câmpia Bengal, vegetaţie de savană; stepă în Deşertul Thar. Fauna este foarte bogată: cca. 500 specii de mamifere (tigri, pantere, elefanţi, cămile, rinoceri, maimuţe); cca. 550 specii de reptile (cobra, pitonul); cca. 2000 varietăţi de păsări. Există numeroase zone ocrotite. Populaţia: în majoritate indieni; mongoli (4%), chinezi, ti­betani. Poporul indian a fost format din: dravidieni, vedda, arieni (indo-afgani) şi mongoli. I. este a doua ţara din lume, după China, ca număr de locuitori; o mare den­sitate în Câmpia Indo-Gangetică şi pe litoralul estic (300 loc./ km2). Densităţi mici în Pod. Deccan (50 loc./km2) şi foarte mici în Deşertul Thar. Ritmul de creştere al popu­laţiei este de 1 milion pe lună. Exodul rural şi natalitatea crescută au dus la supraaglomerarea oraşelor (1/4 din pop.). Peste 50% din pop. activă lucrează în agric. (50% din terit. este pământ arabil). Presiunea demografică se face simţită, accentuată de inegalitatea dezvoltării regiu­nilor, de inegalitatea socială şi religioasă. Rata natalităţii: 26,6‰; a mortalităţii: 8,9‰. Pop. urbană: 27%. Resurse şi economie: Economia este bazată pe agric. slab dezvoltată tehnic. Pământul arabil este foarte bun; se fac şi două recolte pe an. India este un m ~re producător de cereale, legume, hevea (arborele de cauciuc), trestie de zahăr (în câmpia Gangelui); deţine locul al doilea mondi­al la prod. de orez (totuşi importă orez pentru consum); grâu, mei, porumb, soia, ceai; bumbac, iută, bananieri, piper. Creşterea animalelor: bovine, bubaline, caprine, ca­baline, asini, cămile. Industria: textilă, a lânii, a bumbacu­lui; a pieilor, a peştelui. Res. minerale: cărbune (Jharia, Ranigani), fier (Mayurbhanj, Salem, Mysore), cupru (Raliha, Mushabani); petrol (Assam), gaze naturale (Na­karkatiya), mangan (Nagpur), mică; bauxită, aur (Myso­re), plumb. Industrie siderurgică. Export: textile, uleiuri vegetale, piper, zahăr, cărbune, minereuri de fier şi filme. Resurse hidroenergetice ale Gangelui şi ale afluenţilor săi. Transporturi şi comunicaţii: reţea de căi ferate, parţial electrificată, autovehicule; şosele mai dezvoltate în N: Pe Gange şi pe Brahmaputra se practică navigaţia. Flotă co­mercială, Aeroporturi la: Calcutta, Mumbay (Bombay), Delhi, Madras. Oraşe: Mumbay (port), Calcutta (port), Delhi (cu noul cartier din SV, New Delhi, devenit capitală), Hyderabad, Ahmedabad, Bangalore, Kanpur, Nagpur ş.a. Istorie: În mileniul al III-lea î. Hr. civilizaţia Indusului era concen­trată în Mohenjo-Daro şi Harappa; cunoşteau scrierea (pic­tograme). În jurul anului 1500, arienii, triburi războinice, vin din Asia Centrală şi colonizează India de N, care le adoptă limba (sanscrită) şi religia vedică, ce stă la baza-hinduismului, cât şi sistemul ierarhizat al societăţii (Castele). În 517 î. Hr., perşii ocupă regiunea de la V de Indus apoi o ocupă Alexan­dru cel Mare, în 326 î. Hr. În sec. VI-V î. Hr. se răspândeşte budismul. Apogeul civilizaţiei antice sunt cele două imperii: Maurya, sub Asoka (296-232) care îşi întindea stăpânirea de la Afganistanul de astăzi până în Pod. Deecan; de aici se tri­mit misionari budişti în India de S, în Ceylon; imp. Gupta (sec. IV-V d. Hr.), când renaşte hinduismul (brahmanismul) întinzându-şi stăpânirea asupra întregii peninsule şi dez­voltând cultura. Sec. VI-XIV înseamnă fărâmiţarea feudală, invazia pop. turanice din Asia Centrală, apoi a arabilor şi mongolilor. Din sec. XI-XII se răspândeşte islamismul în N pen. şi se formează sultanatul Delhi, pe valea Gangelui, până în Pod. Deccan. Alte sultanate: în Bengal, în Deccan, în timp ce din S începe defensiva hinduismului. În 1498, navigatorul portughez Vasco da Gama atinge coasta Malabar, apoi por­tughezii pun stăpânire pe coasta de V a I. În 1526-1857, ia naştere imperiul Moghul, care domină India datorită armatei, administraţiei eficace şi atitudinii conciliante faţă de majori­tatea hindusă. În 1660 se creează „Compania engleză a Indi­ilor Orientale”. Ambele au interese economice şi strategice în I., ajungându-se la ciocniri soldate cu victoria britanicilor. În 1664, „Compania franceză a indiilor Orientale”. În 1772­-1785, britanicii colonizează Bengalul. În 1799-1819, cuceresc India de S, Valea Gangelui, Delhi etc. În 1858, Marea Britanie desfiinţează imperiul Moghul şi instituie administraţia britanică sub un vice-rege. În 1877 este fondat Imperiul Indiilor Britanice, regina Victoria este încoronată la Delhi (India devine „perla” coroanei britanice). În 19471. devine indepen­dentă (dominion britanic); în 1948 Gandhi este asasinat; la 26 ianuarie 1950 se proclamă republică; conform Constituţiei din 1950, I. este un stat federal, laic şi parlamentar, membră a Commonwealth-ului. Fostele posesiuni franceze trec sub suveranitatea indiană în 1956, iar în 1962, cele portugheze (Portugalia recunoaşte acest act în 1974). În 1962, conflict indo-chinez. După 1966 apropiere de URSS. În 1971 al treilea conflict indo-pakistanez (conflict vechi, asupra Kaşmirului) provocat de secesiunea Bangladeshului. Din 1947-1989, pu­terea executivă în I. este deţinută de reprezentanţii Partidului Congresului Naţional Indian (J. Nehru, 1947-64; Indira Gandhi 1966-77 şi 1980-84, când este asasinată; Rajiv Gan­dhi, 1984-1989 şi el asasinat în 1991). În 1992, distrugerea moscheii Ayondjya (Uttar Pradesh) de către militanţii naţio­nalişti hinduşi dă naştere unor frământări inter-comunitare şi provoacă o criză politică. Statul: este republică parlamentară, stat federal (membru în Commonwealth), format din 22 state federale, cărora li se adaugă 9 terit. autonome. Puterea legislativă este exer­citată de un parlament bicameral (Consiliul Statului şi Camera Poporului); cea executivă de preşedinte şi de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Ca­meră. Multipartitism