Indonezia

 Denumirea oficială: Republica Indonezia  Capitala: Jakarta (7,8 mil. loc.)

Limba oficială: bahasa indonesia 

Suprafaţa: 1.900.000 km2

Locuitori: 200,59 mil. (106 loc./km2)

Religia: islamism 85%, creştinism 11%, hinduism 3%;  budism 1%, animism

Moneda: rupia

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 17 august

 

Geografia:  I. este cel mai mare arh. din lume .şi este aşezată în SE  Asiei, în zona ecuatorială, fiind formată din 13.677 de  insule şi insuliţe, dintre care 6044 sunt locuite. Este de­limitată de Oc. Pacific şi Oc. Indian. G. fizică: I. este un stat insular, care se întinde de la V la  E pe 5000 km şi de la N la S pe 2000 km (Insulele Sondele  Mari, Sondele Miei, ins. Maluku şi Irianul de Vest). Terit.

este muntos şi vulcanic (în mare parte vulcani activi). Vul­canul cel mai cunoscut prin dezastrele produse: Krakatau ­Krakatao. În compunerea I. intră insulele: Kalimantan  (fără teritoriile aparţinând Malaysiei şi sultanatului  Brunei (540.000 km2), Sumatera (470.000 km2), Sulawesi  (189.000 km2) şi Noua Guinee, jumătatea vestică (420.000  km2). Înălţimile muntoase în Bali, Nusa Tenggara, Irian  Java ating 3500 m, în Sumatera şi Java şi în Noua Guinee  5000 m (Ngga Pulu, 5030 m). Câmpii în zona litorală. . Ins.  principală este Java, de origine vulcanică; alt. max. 3676 m  (Semeru). În N o zonă de câmpie aluvionară fertilă. Spre  centru, terit. este mai puţin fertil; subsolul este bogat în  petrol; în S este o fâşie de teren vulcanic sub formă de  terase, cultivat cu orez (există rezervoare de apă). Ins. Su­matera situată la V de Java, este despărţită de pen.  malaieză printr-un canal de 80 km (Str. Malacca); alt. max.  3800 m (Kerintji). Partea de V este muntoasă; podişuri de  1000 m alt. şi vulcani de 2400 m alt. între ei fiind activ  Krakatoa. În centrul ins. lacul Toba. Insula Kalimantan  (Borneo), la N de Java, are înălţimea medie de 2000 m. Din ­masivul central Tobang iau naştere lanţurile muntoase  Schawai, Kapuwâs şi Irân. În E, zone vulcanice. Râul prin­cipal este Kapuas, care se varsă pe ţărmul vestic. Ins. Su­lawesi, la E. de Kalimantan, este constituită ca un nucleu central; cu patru peninsule, cu un şir de munţi (alt. 3070  m). Câmpii de coastă extinse şi lacuri (Toweeti la 306 m  alt.). Apele principale sunt: Sedegan, Bahu Solo, Agedake  şi Balong Nipa, navigabil pe un parcurs scurt. În E, zonă  vulcanică (Kablat, Seputân, Tekon). În anii 1982-83, o  secetă nemaicunoscută de secole a produs incendierea a  3,7 mil. ha de pădure tropicală, o adevărată catastrofă bi­ologică. Ins. Bali, la E de Java: Înălţimea sa max. este vul­canul Gunung-Agung (3200 m); îi urmează Abang (2200  m) şi Bator (2000 m). Reţea de ape care fertilizează solul.  Ins. Irianul de Vest, despărţită de Australia prin M. Ara­fura, Strâmtoarea Torres şi Marea de Coral, este compusă  dintr-un corp central şi o peninsulă în N, alta în S. Partea vestică a ins. a fost încorporată Indoneziei, restul este  aparţinător Australiei. Clima: este ecuatorială, cu precipitaţii bogate. Temperatu­ra medie anuală: 28°C în Jakarta, mai mare în Kalimantan,  mai mică în Sulawesi. Precipitaţiile între 4570 mm/an în  Padang şi 2540 mm/an în Sulawesi. Anotimpul ploilor în  Java: decembrie-februarie.

Floră şi faună: Precipitaţiile bogate întreţin o vegetaţie  luxuriantă (2/3 din terit.), păduri cu lemn de esenţă  preţioasă (teck, santal); palmieri, bambus. Fauna specifică:  rinocerul javanez, varanul uriaş (ins. Komodo), maimuţe  antropoide (urangutanul), porcul javanez, şoarecele uriaş.  Multe parcuri şi rezervaţii naturale. Populaţia: este formată din indonezieni (malaezi) de  diferite grupuri etnice (care vorbesc cca. 300 de dialecte);  chinezi. După numărul pop. ocupă locul 4 în lume. În ins.  Java şi Sumatera trăiesc 2/3 din pop. ţării. Există insule  acoperite de păduri seculare, unde pop. este extrem de  rară. Rata natalităţii: 23,1‰; a mortalităţii: 7,6‰. Pop.  urbană: 34%. Resurse şi economie: I. este o ţară în plină dezvoltare  susţinută a agric. şi ind., cu o economie diversificată. În  agric. (Java, Sumatera): irigaţii. Există plantaţii de cauciuc,  cafea, trestie de zahăr, sisal (plantă textilă pentru ţesături  rezistente), ceai, cacao, palmieri (uleiuri; locul al 2=lea pe  glob). Industria extractivă a cositorului (Sumatera, Bang­ka, Belitung), a petrolului (Java, Sumatera); a gazelor na­turale, cauciucului, tutunului, medicamentelor, metalur­gică, chimică, textilă, a zahărului. Turismul în ins. Java  (vulcanul Merapi şi monumentul Borobudur de la Param­banam). Economia I. s-a afirmat deplin în cadrul ASEAN.  Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, şosele (mai nu­meroase în ins. Java). Flotă comercială şi transport naval  de persoane (principalul mijloc de transport). Aeropor­turi: Jakarta, Surabaja, Palembang, Lombok. Oraşe: Surabaja, Medan,Bandung, Semarang, Palenbang.  Există 24 universităţi. Istoria: În Java a fost descoperit în sec. XIX Pitecanthropus erectus, semn al unor străvechi locuitori pe terit. I. În primele secole d. Hr. o serie de principate sub influenţa culturii indiene. În sec. VII-XIV, I. este dominată de regatul Srivijaya; în sec. XIII­-XVI islamismul câştigă teren în arh., devenind religia domi­nantă, cu excepţia ins. Bali, care rămâne credincioasă hin­duismului. Imperiul Majapahit domneşte peste arh. în sec. XIV-XV. În 1521 portughezii iau Malacca; în 1521 se in­stalează în Moluque. În 1602 ia fiinţă Compania Olandeză a Indiilor Orientale intervenind în politica sultanatelor ja­vaneze; întemeiază oraşul Batavia (Jakarta de astăzi); în 1641 olandezii iau Malacca. Din 1811 până în 1815 insulele sunt ocupate de britanici. În sec. XX o amplă mişcare naţionalistă, care se intensifică în perioada ocupaţiei japoneze 1942-1945, după care I. este proclamată republică la 17 august 1945, sub conducerea lui Sukarno. Opoziţia olandezilor care în 1949 re­cunosc totuşi independenţa ţării. Între 1950-1967, Sukarno tinde să instaureze un regim de nuanţă socialistă; este con­fruntat cu mişcări separatiste. În 1955 Conferinţa de la Ban­dung consfinţeşte rolul I. în lumea a treia. Între 1963-1969: Irianul (Noua Guinee occidentală) este alipit I. Partidul Co­munist din I. este cel mai puternic din Asia după cel chinez. Sukarno se declară preşedinte pe viaţă în 1963, după ce în 1960 se modificase Constituţia dând puteri sporite preşedin­telui. În 1965 tentativa eşuată de lovitură de stat, soldată cu mii de victime şi cu desfiinţarea Partidului Comunist. Politică anti-chineză. În 1966 generalul Suharto ia puterea; în 1968 este ales preşedinte al I. şi se instaurează-o lungă perioadă de stabilitate politică. În 1976 este anexat Timorul Oriental, ceea ce declanşează o gherilă. Islamul fundamentalist câştigă tot mai mult teren. ­Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1945. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte, de Adunarea Consultativă a Poporului şi de Camera Reprezentanţilor; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Regim cu largi prerogative ale exe­cutivului. Multipartitism