Irlanda

 Denumirea oficială: Republica Irlanda

Capitala: Dublin (500.000 loc.)

Limba oficială: irlandeza şi engleza

Suprafaţa: 70.000 km2

Locuitori: 3,56 mil. (5l loc./km2)

Religia: catolicism 94%; anglicanism 4%; presbiterianism

Moneda: lira irlandeză

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: l7 martie

 

Geografie: I. este aşezată în N. Europei Occidentale. Limite: Marea Britanie (Ulster) la N, M. Irlandei (E), Oc. Atlantic (S şi V). G. fizică: I. se întinde pe insula cu acelaşi nume, exceptând partea de NE, care aparţine Marii Britanii. Relieful este format dintr-o câmpie joasă, cca. 75 m alt. modelată de gheţari şi presărată cu lacuri, mlaştini şi turbării de 6 m adâncime. Jur împrejurul acestei câmpii centrale calcaroase, sunt coline înalte şi munţi vechi (vf. Carrantuohilt l04l m alt. - în Macgillicuddy’s Reeks), cu excepţia părţii de est în zona Dublinului, unde nu sunt mlaştini. În vestul peninsulei (Zona Donegal, Mayo, Connemara şi Kerry) se ridică creste granitice şi de şisturi alternând cu mlaştini. Câmpia este drenată de Boyne, Shannon şi Erne, ape scurte dar cu un debit ridicat. Numeroase lacuri glaciare (L. Lee, L. Derg, L. Mask). Clima: este blândă şi umedă, datorită curentului cald Gulfstream. Temp. medie anuală este de: 7ºC în vest şi 6ºC în est în ianuarie; l6ºC în sud-vest şi l4ºC în nord-vest în iulie. Precipitaţiile sunt de peste 2039 mm/an în Donegal, Connemara, Kerry şi l020-2540 mm/an în zonele înalte; sub 760 mm/an de-a lungul coastei estice a Dublinului. Floră şi faună: Fâneţele şi păşunile ocupă peste 60% din terit. I.; pădurile 2%. Fauna săracă în mamifere este mai bogată în păsări şi peşti. Populaţia: este formată din irlandezi în majoritate; englezi. Concentrarea maximă de-a lungul coastelor, mai ales în zona Dublinului; pe coasta de E şi SV. Rata natalităţii: 15,1‰; a mortalităţii: de 8,8‰. Rata pop. urbane: 57%. Resurse şi economie: I. are o economie dezvoltată, cu industrie prelucrătoare; ind. de vârf: informatică, electronică; ind. tradiţionale: alimentară (lactate, carne, peşte), textilă (pânzeturi, stofe); farmaceutică, montare automobile, produse de cauciuc; metalurgie, rafinarea petrolului, ind. energiei electrice, ind. cimentului, a aluminei, bere, îngrăşăminte chimice. Resurse: turbă, lignit, zinc, cupru (cantităţi mici), minereu de fier. Agric. axată pe creşterea animalelor: cornute mari, oi, păsări, cai, porci. Recolte: cartofi, sfeclă de zahăr, in, grâu, orz, ovăz, furaje. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere, flotă comercială. Aeroporturi la Dublin şi la Limerick (ultima escală europeană spre America). Oraşe: Cork/Corcaigh (port la S), Limerick/Luimneach (port la vărsarea râului Shannon în ocean), Waterford (port în SE). Universităţi: Trinity College (Dublin, l592) şi Naţional University (l908) încorporat colegiului din Dublin, Galway şi Cork. Istoria: În antichitate I. era locuită de triburi celtice. în sec. V se creştinează; în sec. VIII-XI luptă cu vikingii şi îi resping. În sec. X au regat; în sec. XII sunt cuceriţi de englezi (1171, sub Henric II). În sec. XVI încercarea englezilor de a introduce forţat protestantismul radicalizează mişcarea de rezistentă care se va sprijini pe catolicism. Cromwel reprimă sângeros răscoala din 1641; urmează două războaie antiengleze (1688, 1798) care eşuează şi I. este unită cu Anglia (1801) în Regat­ul Unit al Marii Britanii şi I. În a doua jumătate a sec. XIX irlandezii emigrează în masă datorită foametei cât şi a stăpânirii străine. Mişcarea naţională antibritanică se inten­sifică. În 1916 irlandezii proclamă independenţa I. dar sunt înfrânţi de armata engleză. Adunarea Constituantă de la Dublin proclamă în 1914 independenţa I. În 1921 printr-un acord anglo-irlandez I. devine dominion (cu excepţia Ulsterului/Irlanda de Nord); crearea statului I. În 1922 este un adevărat război civil care opune pe cei care refuză împărţirea Irlandei celor de la guvernare. În 1937 I. se declară independentă şi suverană sub numele de Eire. Este adoptată o nouă Constituţie. În al doilea război mondial I. este ţară neutră. În 1948 se proclamă Republica Irlanda şi iese din Commonwealth. În 1955 I. devine membră ONU; în 1973 al CEE. În 1985 între Londra şi Dublin se semnează un acord cu privire la Ulster. În 1993 încep discuţiile între britanici şi irlandezi în privinţa viitoarei reunificări a insulei în anumite condiţii. În 1997 Sinn Fein, latura politică a Armatei Republicane Irlandeze, este acceptat pentru prima dată la masa tratativelor în problema Ulsterului. Statul: este republică parlamentară, conform Constituţiei din 1937. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Camera Reprezentanţilor şi Senat); cea executivă din­tr-un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Cameră. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism.