Islanda

 Denumirea oficială: Republica Islanda

Capitala: Reykjavik (97.000 loc.)

Limba oficială: islandeza

Suprafaţa: 103.000 km2

Locuitori: 271 .000 (3 loc./ km2)

Religia: protestantism 93% catolicism

Moneda: krona

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 17 iunie

 

Geografie: I. este aşezată în NV Europei Occidentale. Limite: M. Norvegiei (E), Oc. Atlantic (N, V, S). G. fizică: I. este o insulă la sud de Cercul Polar de Nord, în Oc. Atlantic de Nord, la sud-estul Groenlandei. Este cea mai mare insulă vulcanică de pe glob (peste 100 de vulcani, cu 30% din ei activi). Relieful ei este ca un scut bazaltic, cu masive muntoase vulcanice (vf. Heklo, 1491 m), cu gheţari groşi de cca. 1000 m şi câmpii înzăpezite, care acoperă cca. 30% din terit.; pături de lavă, gheizere, izvoare termale. În afara ins. omonime mai există un grup de insuliţe şi de stânci de-a lungul coastelor. Coastele sunt crestate de fiorduri. I. are foarte multe râuri, scurte, care formează praguri, cascade. Există numeroase lacuri glaciare, tectonice şi vulcanice. Clima: I. are o climă sălbatică, dar mult îndulcită de curentul cald Gulf Stream. Temp. medie anuală este de -1ºC şi 11ºC în ianuarie şi iulie (Reykjavik). Precipitaţiile sunt de 1520 mm/an - 2290 mm/an, pe înălţimi şi pe coasta de sud şi est; 1270 mm/an pe câmpiile din sud-vest; 250-510 mm/an în N. Floră şi faună: Pădurile sunt ca şi inexistente; păşunile merg până la 500 m alt. Fauna: numeroase specii de păsări, peşti, balene; săracă în mamifere. Populaţia: În I. trăiesc 99% islandezi care vorbesc o limbă germanică. Concentrarea max. a pop. în SV, în zona Reykjavik. În capitală trăieşte aproape 1/2 din pop. şi în NE, de-a lungul coastelor. Rata natalităţii: 16,8‰ a mortalităţii 7‰. Rata pop. urbane 92%. Resurse şi economie: Economia se bazează pe pescuit şi industria peştelui (cod, hering, somon); deţine locul I pe glob la cantitatea de peşte pescuită. Importă materii prime şi a dezvoltat metalurgia neferoasă şi petrochimia. Exportă: peşte, ulei de peşte, blănuri. Agric. bazată pe creşterea animalelor: cornute mari, oi, cai. Culturile agricole se fac în sere, încălzite cu apa izvoarelor termale. Importă: cereale, lemn, cărbune. Energie geotermică (pentru economia cas­nică) şi hidroenergie. Turismul foarte dezvoltat. Transporturi şi comunicaţii: Autovehicule, flotă comercială. Nu are căi ferate. Aeroport la Reykjavik. Universitatea la Reykjavik (1911). Oraşe: Kopavogur, Hafnarfjordur, Akureyri. Universitate la Reykjavik (1911). Istoria: În jurul anului 800 trăiesc aici călugări islandezi imigranţi (veniţi din Irlanda). În sec. IX colonizare cu normanzi de pe coasta norvegiană. În 930 se creează Althing-ul, un fel de parlament compus din şefii locali care avea o adunare anuală lângă Reykjavik, la Thingvellir. Singura ţară din Europa care nu cunoaşte în evul mediu o societate de tip feudal; societate a micilor proprietari liberi. În 1056 este creată prima episcopie autonomă. În 1262 Norvegia supune insula (sub regele Haakon IV). În 1380  I. Şi Norvegia cad sub autoritatea Danemarcei. Christian III impune Reforma luterană în 1550. În 1602 Danemarca are monopolul comercial. În sec. XVIII variola, erupţiile vulcanilor şi o foamete îngrozitoare decimează populaţia. În 1834 I. obţine doi deputaţi în parlamentul danez. În 1834 se restabileşte Althing-ul. În 1903 I. devine autonomă. În 1918 I. este un regat independent sub coroana daneză. În 1944 este proclamată republica islandeză, intră în vigoare o nouă Constituţie, iar în deceniile VII şi VIII se fac acorduri favorabile cu statele scandinave. Între 1958-61 conflictul cu Marea Britanie în problema peştelui. În 1980 este aleasă preşedinte a republicii o femeie, prima din Europa, realeasă în 1984, 88 şi 92. Statul: este republică din 1944 conform Constituţiei din 1944. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Althing (parlamentul) compus din Camera Superioară şi Camera Inferioară; cea executivă de un cabinet numit de preşedinte, ca urmare a alegerilor legislative. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism.