Denumirea oficială: Jamaica
Capitala:
Kingston (640.000 loc.)
Limba
oficială: engleza; uzuală: spaniola
Suprafaţa:
11.452 km2
Locuitori:
2,46 mil. (216 loc./km2)
Religia:
protestantism 70%; catolicism, hinduism, islamism
Moneda:
dolarul jamaican
Forma
de guvernământ: monarhie constituţională
Ziua
naţională: 6 august
Geografie: J. este aşezată în America Centrală insulară, în arh. Antilele Mari, în M. Caraibelor, la 144 km S de Cuba şi la V de Haiti. G. fizică: Ins. J. are forma unui sâmbure de migdală (lungime: 231 km, lăţime 80 km). Relieful este predominat de podiş calcaros. De la E la V, un şir de munţi străbate terit.; în E, Blue Mountains (Munţii Albaştri) ce ating 1.541 m; vf. Sf. Catalina 2.256 m alt. max, Litoralul este mascat de fâşii de câmpie; în sud vasta câmpie Siguanea, cu Capitala. Cursurile de apă sunt numeroase, dar puţin importante: Râul Negru, navigabil pe 40 km. Clima: este tropical-oceanică; în regiunile înalte se apropie de cea temperată: 26°C de-a lungul coastei şi 23°C şi 16°C la 1.000 şi 1.600 m alt. Precipitaţiile sunt peste 2.540 mm/an în munţi, peste 1.520 mm/an în N şi E; 1.120 mm/an în Kingston. Întreaga insulă este bântuită de uragane, iar în S de secete. Floră şi faună: Pădurile tropicale ocupă 19% din terit,, mangrove de-a lungul coastei; în S vegetaţie xerofită, Faună: puţine mamifere; amfibieni. Populaţia: este formată din: negri şi mulatri 88%, indigeni, afro-indieni, europeni, chinezi. Concentrarea max. a pop. în SE, în zona capitalei. Rata natalităţii: 19,1‰; a mortalităţii 5,8‰. Rata pop. urbane: 55%. Resurse şi economie: Cunoscută ca mare exportatoare de alumină (şi mare producătoare de bauxită), econ. J, trăieşte din această resursă şi din turism. Cultivă; trestie de zahăr, banane, nuci de cocos, cacao, cafea, agrume, manioc, porumb, batate, piper, ghimber, tutun. Exportă: bauxită, aluminiu, zahăr, rom, ghimber, cafea, cacao, tutun. Importă: carne, peşte, vehicule, materiale de construcţie; textile.
Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere: autovehicule. Aeroport la Kingstori şi Montego Bay. Oraşe: Montego Bay, Spanish Town, May Pen, Mandeville. Există Universitatea Indiilor de Vest la Mona (1962). Istoria: Se cunoaşte prea puţin despre vechii locuitori araucani (arawak), exterminaţi de spanioli înainte ca englezii să pună piciorul în J. (1655). Numele de J. a fost dat de către indienii indigeni. J. a fost descoperită în 1494 de Columb, în cursul celei de a doua călătorii. În 1500 devine posesiune spaniolă. Înainte de sosirea englezilor (1655) J. era puţin populată; ultimii spanioli au fost expulzaţi după 5 ani. Încep să fie aduşi sclavi negri care vor lucra pe plantaţiile de trestie de zahăr, apoi la cultura cafelei. În 1833 este abolită sclavia. Se aduc muncitori din India şi China. În 1962, J. îşi proclamă independenţa de stat în cadrul Commonwealth-ului. În deceniul opt, guvernul duce o politică de stânga, recurge la naţionalizări ale companiilor străine şi la un control al economiei, la care s-a renunţat ulterior. Statul: este monarhie constituţională, conform Constituţiei din 1962. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Reprezentanţilor. Şeful statului: regina Marii Britanii reprezentată de un guvernator general. Multipartitism.
Comentarii
Trimiteți un comentariu