Kazahstan

 Denumirea oficială: Republica Kazahstan

Capitala: Alma Ata (1 mil. loc.)

Limba oficială: kazahă

Suprafaţa: 2:717.000 km2

Locuitori: 17,2 mil. (6 loc./ km2)

Religia: islamism (sunit) (cca. 40%), ortodoxism (cca. 35%)

Moneda: tanga

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 16 decembrie

 

Geografie: K. este aşezat în partea centrală a Asiei, spre E, între M. Caspică şi China. Limite: Rusia (V şi N), China (E şi SE), Kirghizia, Tadjikistanul, Uzbekistanul şi Turkmenistanul (S); M. Caspică (V). G. fizică: Stepa kirghiză se întinde în centrul terit.; în rest, pământ arid. În V, la M. Caspică, platoul Ustiurt şi în N ei câmpia de coastă (alt. între -30 m şi 60 m); în NE acestei câmpii, înălţimile Mugodjarî (650 m) care sunt o prelun­gire a munţilor Urali. În E Stepei Kirghize, podişul Turgai (cca. 300 m), iar la E podişului, munţii Aksoran 1.550 m. La S pod. Turgai, marea depresiune a Turanului alt. 53 m, cu lacul (marea) Aral. În această depresiune sunt semi­deşerturile Kâzâlkum şi Ust'urt (sub nivelul mării). În S. marelui podiş sunt regiuni aride, nisipoase (Muiunkum, Taukum ş.a.) şi depresiunea lacului Balkhaş. În extremul estic Munţii Altai, cu vf. Beluka, 4.500 m alt. şi Munţii Tarbagatoi (peste 4.000 m); în SE, Muriţii Kunghei Alatau şi Zailiiski Alatau (cca. 5.000 m). Râurile Ural (V), Irtâş (E), Sârdaria (S) se varsă în M. Caspică şi lacurile inte­rioare. Clima: este temperat-continentală, deosebit de aspră în regiunile înalte; climă aridă în zonele de stepă ş i deşert (zone joase). În depresiunea Turanului precipitaţiile sunt sărace sub 100 mm/an; în munţi, unde cade multă ză­padă, 1.000 mm/an. Floră şi faună: Stepa este predominantă; vegetaţia xe­rofită (de deşert sau semideşert, smocuri de iarbă). În zonele muntoase păduri de foioase şi conifere, cca. 10% din terit. Fauna este dominată de rozătoare, fazani; în zonele de munte, capre sălbatice, jderi şi alte animale cu blănuri scumpe. Populaţia: este redusă, ca în întreaga Asie Centrală; ka­zahi, cca. 40% şi ruşi, cca. 35%, germani, ucrainieni, tătari, uiguri, uzbeci ş.a. În partea centrală şi în apropierea Mării Caspice, pop. este foarte rară. În bazinele carbonifere este mai densă (Karaganda), Rata natalităţii: 18,5‰; a morta­lităţii: 7,2‰. Pop. urbană: 59%. Resurse şi economie: Resurse importante ale subsolului: huilă (Karaganda) în E, petrol (Emba-Guriev Ural) în V; fosfaţi, metale. Ind. siderurgică, metalurgică neferoasă, îngrăşăminte chimice (mai ales în zona Altaiului, paralelă cu transiberianul): Semipalatinsk, Ust-Kamenogorsk. Agric. în N, în stepă; în NE; regiunea fostelor pământuri desţelenite în 1950; în câmpiile din S, de la poalele munţilor, unde se fac irigaţii (bumbac, cereale, sfeclă de zahăr, fructe). Creşterea animalelor: (în stepă, pe pajiştile montane, în semideşerturi): ovine, caprine, bovine, că­mile. Pescuitul este o sursă importantă de hrană (M. Caspică, M. Aral). Transporturi şi comunicaţii: Magistrala trans-siberiană în N; reţea de căi ferate care leagă Kazahstanul cu celelalte ţări ale Asiei Centrale. Kazahstanul este aşezat pe vechiul „drum al mătăsii”. Un deosebit potenţial turistic (arhitec­tură specifică, moschei). Oraşe: Karaganda (centru-est), Cimkent, Semipalatinsk, Pavladar, Ust-Kamenogorsk, Djambul, Aktinbinsk, Petropavlovsk. Aeroport la Alma Ata. Istoria: Din antichitate teritoriul K. a fost locuit de triburi de păstori nomazi de origine iraniană (sciţi). Kazahii sunt descendenţii triburilor mongole şi altaice (turcice) stabilite în Asia Cen­trală la începutul primului mileniu d. Hr. Din sec. X se răspândeşte islamul. Teritoriul K. aparţine Hoardei de Aur, parte din vastul imperiu ce se împarte. între urmaşii marelui Ginghis Han (Imperiul Mongol); după sec. XIV intră în com­ponenţă hanatelor uzbece şi ale nogailor. În 1731-1868 hoar­dele kazahe sunt integrate imp. rus. În 1916 răscoala kazahilor împotriva dominaţiei ruse (cca. 150.000 de victime). Din 1917 K. ia parte la războiul civil dezlănţuit în Rusia. În 1920 se creează Republica Socialistă Autonomă Kirghiză în care este integrat. În 1925 îşi schimbă numele în R.S.S.A. Kazahă (fiind inclusă în cea Uzbekă); în 1936 devine una din rep. unionale ale URSS, după care se industrializează masiv. Sc creează un cosmodrom nuclear la Semipalatinsk, un centru spaţial la Baikonur. După 1950, când se dezlănţuie de către URSS acţiunea „pământurilor desţelenite” (se schimbă rapor­tul etnic al ţării, prin venirea unui număr mare de ruşi). În 1989 limba kazahă devine limbă de stat. În 1991 este ales  preşedinte Nusultan Nazarbaiev, de origine kazahă. În 1992,  Sovietul Suprem al K. proclamă independenţa ţării. În 1991  intră în CSI. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei  din 1991. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte  şi de Sovietul Suprem; cea executivă de Consiliul de  Miniştri, format în urma alegerilor legislative. Multipar­titism.