Kirghizia

 Denumirea oficială: Republica Kirghizia 

Capitala: Bişke (fostă Frunze) (600.000 loc.) 

Limba oficială: kirghiza şi rusa

Suprafaţa: 199.000 km2 

Locuitori: 4,83 mil. (24 loc./km2)

Religia: islamism (sunit), creştinism, budism 

Moneda: som

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 31 octombrie

 

Geografie:  K. este aşezată în Asia Centrală, la frontiera chineză. Li­mite: Kazahstanul (N), China (E), Tadjikistan (S), Uzbe­kistan (V). G. fizică: K. este o ţară în întregime muntoasă, cu munţi  înalţi la graniţa cu China (Tian Shan, alt. max. 7.440 m). În  SV, Munţii Transaltaiul (4.870 m) care se prelungesc in  Kazahstan şi care fac parte din masivul Pamiroaltaic. În  SV există depresiunile premontane Ciuisk şi Fergana; în  regiunea montană sunt depresiuni la înălţimi mari de  1.600 m, cum e cea în care se află lacul Issâk Kul (700 m  adâncime). Apele au un potenţial energetic mare (aflu­enţii Sârdariei); cele mai multe se pierd în deşertul  Muiunkum (din Kazahstan). Clima: este temperat continentală deosebit de aspră pe înălţimi şi de o ariditate excesivă în zonele de deşert sau  semideşert. Precipitaţii scăzute în E şi în depresiunile in­tramontane (cca. 200 mm/an); mai bogate în munţi (800  mm/an). Floră şi faună: Pădurile ocupă un terit. redus. Păşuni  alpine. Vegetaţie xerofită în zonele aride. Fauna: capra  alpină, arharul, jderul, rozătoare. Populaţia: kirghizii abia formează o majoritate alături de ruşi (peste 20%), uzbeci (peste 12%), ucrainieni, germani,  tătari, kazahi, uiguri, tadjici. Populaţia este concentrată pe  văile apelor şi în regiuni premontane. Rata natalităţii:  25,7‰; a mortalităţii: 6,4‰. Pop. urbană: 39%. Resurse şi economie: Bogăţii ale subsolului: petrol, huilă, minerale neferoase: Industria constructoare de maşini, textilă, alimentară. Hidrocentrale (la Toktogul) pe Narân,  este cea mai mare). Creşterea animalelor: ovine (pe  pajiştile montane), bovine în zona de deal. Culturi irigate:  cereale, sfeclă de zahăr, bumbac (în depresiunea Fergana),  plante aromate; tutun. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate care leagă  Kirghizia cu celelalte ţări ale Asiei Centrale. Aeroport la  Bişkek. Istoria:  Din antichitate (sec. VII-III î. Hr.) pe teritoriul K. locuiau  triburi nomade de origine iranică (sciţi), de huni albi, triburi  turcice. În sec. VI d. Hr. ia naştere un mare hanat, iar în sec.  X d. Hr., triburile mongole ale kirghizilor de pe fl. Enisei, mi­grează spre Tian Shan; în sec. XIII fac parte din Imp. Mongol şi hanatele ce se desprind din el. În 1685 hanatul kirghizo-­kazah este supus de triburile mongole; atacaţi de chinezi, apoi  în sex. XIX înglobaţi în Hanatul Kokand, după care sunt  supuşi de ruşi (1876) sub numele de Regiunea Fergana. În  1916 răscoala antirusească a kirghizilor este reprimată şi  mulţi kirghizi se refugiază în China. Din 1918-1924,  Kirghizia face parte din Rep. Sov. Soc. Turkestan (parte din  RSFSR). În 1924 devine Regiunea Autonomă Kirghiză; din  2926 Rep. Autonomă Sov. Soc. Kirghiză, iar din 1936 R.S.S.  Kirghiză. În 1990 este ales preşedinte Askar Akaiev; se adoptă  noua numire de Republica Kirghistan. În 1991 capitala Frun­ze ia vechiul nume Bişkek. În 1991 este desfiinţat P. Comunist  Kirghiz şi Sovietul Suprem votează proclamarea indepen­denţei K.; intră în CSI. Conflicte şi ciocniri interetnice. Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei  din 1991. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte  şi de Sovietul Suprem; cea executivă de Consiliul de  Miniştri, format în urma alegerilor legislative. Multipar­titism.