Kiribati

 Denumirea oficială: Republica Kiribati 

Capitala: Bairiki (2100 loc.)

Limba oficială: engleza; uzuală: gilbertana 

Suprafaţa: 861 km2

Locuitori: 70.000 loc. (79 loc. / km2)

Religia: catolicism 51%; protestantism 41%, bahai 

Moneda: dolarul australian

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 12 iulie

 

Geografie:  K. este aşezat în Pacificul Central vestic, în Continentul  Oceania. G. fizică: K. este cuprins pe o întindere marină de 5 mil. km2 şi cuprinde ins. Gilbert (259 km2), Phoenix (29 km2),  Line Islands; grupuri insulare: Fanning, 31 km2; Wash­ington, 8 km2, Christmas, 575 km2; Malden 35 km2 ş.a. K. e format din grupuri de insule coraligene. În afară de Ins.  Ocean (cca 80 m alt.) celelalte nu depăşesc 3-4 m deasupra nivelului mării. Nu există râuri, lacuri. Clima: este ecuatorială. Temp. medie anuală de 27°C. Pre­cipitaţiile: 2500 mm/an în arh. Gilbert. Floră şi faună: Atolii sunt acoperiţi 50% de cocotieri şi pandamus (cocotier: plantă ornamentală). Fauna este săracă; peşti, păsări. Populaţia: este formată din micronezieni 82%, polinezieni 14%, chinezi, europeni. Concentrarea max. (90%) în arh. Gilbert. Rata natalităţii: 33‰; a mortalităţii: 12‰. Pop. urbană: 36%. Resurse şi economie: Pescuitul (mai ales al thonului) cât şi vânzarea dreptului la pescuit pe întinsele teritorii ale Oc. Pacific care aparţin K., de care beneficiază Japonia, constituie baza econ. Mai sunt veniturile celor care lu­crează în alte state şi ajutorul extern. De aproape 2 decenii, de când rezervele de fosfaţi s-au epuizat, econ. K. se bazează pe pescuit şi pe agricultură (cocotieri, copra, arbori de pâine). Export: copra, thon. Turismul rămâne ca o posibilitate promiţătoare. Istoria: În sec. XIII, insulele sunt populate de micronezieni din Samoa. În sec. XVIII, sunt explorate succesiv de: John Byron, James Cook (1777) şi John Marshall. În 1892, ins. Gilbert devin protectorat britanic, care împreună cu ins. Tuvalu formează o colonie britanică. În 1475, ins. Tuvalee îşi proclamă independenţa; ins. Gilbert devin independente în 1978; în cadrul Commonwealth-ului, sub numele de K. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1979. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Camera Adunării; cea executivă de un cabinet numit, şi condus de preşedinte. Partidul Democrat Creştin, fon­dat în 1985.