Laos

 Denumirea oficială: Republica Democratică Populară Laos

Capitala: Vientiane (370.000 loc.)

Limba oficială: lao

Suprafaţa: 236.800 km2

Locuitori: 5 mil. (21 loc./km2)

Religia: budism 95%; animism, creştinism 

Moneda: kip-ul

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 2 decembrie

 

Geografie: L. este aşezat în Asia de Sud-Est în Pen. Indochina, la vestul Vietnamului. Limite: China (N), Vietnam (E), Cam­bodgia (S); Tailanda (V şi SV), Myanmar (NV). Nu are ieşire la mare. G. fizică: L. este singura ţară din Indochina care nu are ieşire la mare. Teritoriul este muntos, cu platouri înalte în N; în zona central-nordică alt. max. vf. Phu Bia 2.819 m. Lanţuri muntoase dinspre NV înspre SE, la graniţa cu Vietnamul. În S este mai puţin înalt; în NV, pe valea Mekongului o câmpie aluvionară fertilă (sub 500 m alt.). Cursul de apă cel mai important este fl. Mekong (4.184 km), care izvorăşte din Tibet, cu afluentul său, Ben Hon (400 km) şi Khan. Clima: este tropicală, cu musonii de SV (mai-octombrie) care aduc ploaie. Precipitaţii medii anuale de 1.270-2.030 mm/an. În văi, temp. medie anuală este de 11°C şi 58°C. În jurul alt. de 900 m climatul este temperat. Floră şi faună: 88% din terit. Laosului este acoperit cu păduri de nepătruns tropical-musonice, de esenţe pre­ţioase (teck, mahon). Fauna este variată: elefanţi (Laos mai era numit şi „Regatul unui milion de elefanţi”), tigri, leoparzi, maimuţe, crocodili, multe specii de păsări. Populaţia: este formată din lao cca. 60%; thai, indonezieni, chinezi, vietnamezi. Pe valea Mekongului trăieşte 1/4 din pop. Rata natalităţii: 40,6‰; a mortalităţii: 13,2‰. Pop. urbană: 21%. Resurse şi economie: O economie bazată pe agric.: orezul (asigură consumul), porumb, agrume, cafea, ceai; creş­terea animalelor: bovine, porcine, o parte din elefanţi sunt domesticiţi, viermi de mătase; industria artizanală. Ind. slab dezvoltată. Resurse: lemn preţios, potenţial hidro­energetic; minereu de fier, huilă, cositor. Export: che­restea, orez, cafea, hidroenergie, cositor. Transporturi şi comunicaţii: nu are căi ferate; drumuri tranzitabile; vehicule. Oraşe: Luang Prabang (fosta cap. regală); pe cursul mij­lociu al Mekongului, Savannakhet (SV), Pak Seng (NE). Istoria: În sec. IX ia fiinţă pe terit. de azi al L. regatul Lan Xang („Regatul celor un milion de elefanţi”), populat cu triburi lao originare din S Chinei. În sec. XIII este desfiinţat de năvălirea mongolilor. În 1350 statul se reface, regatul având capitala la Luang Prabang; urmează o perioadă de înflorire. Din sec. al XVI-lea intră sub dependenţa Siamului (Thailanda) şi a Myanmarului (Birmania). În 1893 L. devine protectorat al Franţei; este înglobat în Indochina Franceză. În 1945 se declară stat independent, dar Franţa reinstaurează vechiul regim până în 1949 când obţine autonomia, în calitate de aso­ciat cu Franţa (stat autonom în cadrul Uniunii franceze). După Conferinţa pentru Îndochina de la Geneva, din 1954, L. este declarat regat independent, cu obligaţia de a fi un stat neutru, iar trupele străine să fie retrase. Nerespectarea acestor obligaţii duce treptat la declanşarea unui război civil, în care forţele conservatoare sunt sprijinite de ţările occidentale şi apoi de SUA, iar cele comuniste (Pathet Lao) de către Viet­nam. În 1975 puterea politică este luată de Pathet Lao. Tot în 1975 monarhia este abolită: ia naştere Republica Democratică Populară Laos. În 1977 L. semnează un tratat de prietenie cu Vietnamul. În 1980 se constituie un front naţional de elibera­re, susţinut de China. După 1986, secretarul general al par­tidului unic (comunist) totodată şi prim-ministru, angajează ţara spre o deschidere economică şi politică; relaţii cu China, dar şi cu ţările Europei Occidentale. În 1991 se adoptă noua Constituţie; conducătorul Partidului Comunist este ales şi şef al statului. Statul: este republică parlamentară, regim socialist, con­form Constituţiei din 1991. Puterea legislativă este exerci­tată de Adunarea Naţională; cea executivă de Consiliul de Miniştri, numit de Adunare. Multipartitism.