Lituania

Denumirea oficială: Republica Lituania 

Capitala: Vilnius (600.000 loc.)

Limba oficială: lituaniana 

Suprafaţa: 65.000 km2

Locuitori: 3,69 mil. (57 loc./km2)

Religia: catolicism, protestantism, ortodoxism 

Moneda: litas-ul

Ziua naţională: 16 februarie

Geografie: L. (sau Lietuva în lituaniană) este aşezată în Europa Cen­tral-Estică, la M. Baltică. Limite: Letonia (N), Belarus (E si SE), Polonia, Rusia (SV), M. Baltică (V). G. fizică: L. este aşezată la M. Baltică (lungimea ţărmului: cca. 100 km). Relieful este predominant de câmpie joasă, modelată de calota glaciară cuaternară, cu coline more­nice (în V, colinele Zemaitija; în E şi SE colinele Jnozapine) care nu depăşesc 300 m alt. De-a lungul coastei Câmpia Pajurio a cărei lăţime variază între 15-100 km şi cu alt. sub 100 m. L. are o reţea hidografică bogată; cele mai impor­tante ape fiind Nemanul/Nemunas (937 km), Neris, Venta. L. este o ţară a lacurilor glaciare (cca. 3000), cele mai multe aflându-se în cuve glaciare: L. Tauragnas, 60 m adâncime, şi Druksiai, cel mai întins (45 km2). Clima: este temperată cu influenţe maritime în V. Aici precipitaţiile ating 935 mm/an. Floră şi faună: Vegetaţia forestieră acoperă 30% din terit.; predomină coniferele. Fauna este variată: mamifere, rep­tile, peşti, cca. 306 de specii de păsări. Populaţia: L. este cea mai populată dintre ţările baltice. Pop. este formată în majoritate de lituanieni (80%); ruşi 10%, bieloruşi, ucrainieni, letoni, germani. Rata natalităţii: 13‰; a mortalităţii: 11,6‰. Rata pop. urbane: 71%. Resurse şi economie: L. are o economie industrial-agrară, fără resurse importante. Se exploatează turba, roci de con­strucţie (calcar, argilă, dolomit, nisipuri). Are industrie grea: constr. de maşini, constr. de nave, de aparatură şi echipament electrotehnic; ind. uşoară: textilă şi îmbră­căminte; ind. alimentară: produse lactate, conserve de carne, de peşte. Alt. ind.: îmbrăcăminte, chimice, sticlărie, hârtie şi artizanat; produse din chihlimbar. În agric. este specializată în creşterea animalelor: bovine, porcine. Se cultivă: cereale (orz, secară), cartofi, sfeclă de zahăr, plante textile, leguminoase. Transporturi şi comunicaţii: Reţea de căi ferate şi rutieră. Flotă comercială. Din portul Klaipeda există o linie de ferry-boat către Germania şi numeroase legături cu alte porturi străine. Oraşe: Kaunas, Klaipeda, Shiauliai, Paneveuzys; Palanga. Aeroport la Vilnius. Istoria: În mileniul II-I se cristalizează triburile proto-baltice. În sec. V d. Hr., triburile slavo-baltice luptă împotriva invaziei scan­dinavilor. În 1240 Mindaugas uneşte terit. locuite de litu­anieni şi fondează Marele Ducat al Lituaniei. În sec. XIII-XIV Marele Ducat se luptă victorios cu cavalerii teutoni şi livonieni şi îşi întinde terit. asupra principatelor ruseşti din aud-est; învinge pe mongoli (Hoarda de Aur) în bătălia de la ,;Apele albastre". Marele duce Wladislaw II Jagiello devine rege al Poloniei (1386-1434)şi uneşte cele două ţări (uniune dinastică). L. se creştinează (rit catolic). Între 1401-1430, sub Vytautas (Vitola), L. se întinde de la M. Baltică la M. Neagră (înglobează terit. Poloniei, Ucrainei, Belorusiei şi parţial al Rusiei). În bătălia de la Grunwald victoria asupra cavalerilor germani este decisivă. În 1569 L, semnează Uniunea de la Lublin, unindu-se ca stat cu Polonia în Rzeczpospolita Polska. În sec. XVIII cele trei mari puteri, Austria, Prusia şi Rusia, împart L.; cea mai mare parte din Lituania este anexată de Rusia. Între 1915-1918 este ocupată de germani. În 1928 îşi proclamă independenţa; în 1920 Rusia i-o recunoaşte; în 1921 L. este primită în Liga Naţiunilor. În 1940, conform pactului secret Molotov-Ribbentrop din 1939, L. este anexată URSS, pe terit. ei se creează baze militare sovietice; Armata Roşie in­vadează Lituania şi impune un nou guvern. În 1941-1944, Lituania este ocupată de germani şi 200.000 de evrei sunt de­portaţi în lagăre de exterminare. Între 1948-1949, rezistenţa lituanienilor la sovietizare este reprimată crunt; până în 1953 sunt deţinuţi în închisori sau deportaţi în Siberia 300.000 de lituanieni. O nouă mişcare de renaştere naţională şi re­formistă ia naştere în perioada glasnostiului gorbaciovian (mişcarea Sajudis). În 1989, Sovietul Suprem de la Vilnius aboleşte monopolul partidului Comunist; ia naştere un sistem politic pluripartit. În 1990, noul parlament (Seimul) ales (for­mat în majoritate din membrii mişcării Sajudis) proclamă in­dependenţa şi suveranitatea naţională a L. Moscova nu re­cunoaşte acest act şi trece la sancţiuni. În urma plebiscitului din 1991, când 95% din pop. votează pentru independenţă, comunitatea internaţională şi URSS recunosc independenţa L. În 1992, partidele democratice rupte din fostul partid co­munist câştigă alegerile legislative. În 1993, A. Brazaukas (fost lider al Partidului Comunist) este ales preşedinte al Re­publicii. Ultimele trupe ruseşti părăsesc teritoriul I. Statul: este republică parlamentară, conform Legii Constituţionale din 1990. Puterea legislativă este exercitată de Seim (Parlament) cu durata mandatului de 4 ani; cea exe­cutivă de Consiliul de Miniştri numit de Seim. Preşedin­tele este ales prin vot direct. Multipartitism.