Macedonia

Denumirea oficială: Republica Macedonia 

Capitala: Skopje (500.000 loc.)

Limba oficială: macedoneana 

Suprafaţa: 25.700 km2

Locuitori: 2,18 mil. (85 loc./km2)

Religia: ortodoxism (majoritar); islamism 

Moneda: denarul

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: (în suspensie)

Geografie: M. este aşezată în S. Europei în Pen. Balcanică. Limite: Iu­goslavia (N), Bulgaria (E), Grecia (S), Albania (V). G. fizică: Relieful este predominant muntos, o prelungire a Alpilor Dinarici, în V, cu numeroase înălţimi care nu .trec de 2.000 m; alt. max. 2.764 m în Golem Karab, la graniţa cu Albania, în NV. Alt lanţ de munţi din SE Iu­goslaviei se prelungesc în E M. (Munţii Sârbo-Macedo­neni). Culoarele largi au aspect de câmpie înaltă (Pelago­nija, în zona central-sudică; Polag în NV, Ovce Pole în E). Câmpia aluvionară a Vardarului este o depresiune, seis­mică. Lacuri tectonice (în SV): L. Ohrid şi Prespansko. Ape din bazinul M. Egee: Vardarul, Bregalnika; din bazi­nul M. Adriatice: Drina. Clima: este temperat-continentală, cu ierni reci şi veri călduroase; în Valea Vardarului şi în reg. lacurilor din SV, climă mediteraneană. Temp. medie anuală 12,5°C la Skopje. Precipitaţii de 500 mm/an în câmpii şi depresiuni; 2.000 mm/an în munţi. Floră şi faună: Peste 30% din terit. Macedoniei este împădurit: păduri de foioase (stejar şi fag); puţine coni­fere; în zonele înalte: pajişti alpine. Fauna: lupi, vulpi, urşi, jderi, capre sălbatice, şacali. Populaţia: este formată din macedoneni peste 65%, al­banezi 20%; turci, sârbi, aromâni. Concentrarea max. a pop. în câmpii, depresiuni (Vardarului), reg. lacurilor din SV. 60% din pop. activă lucrează în agric. Rata natalităţii: 15‰; a mortalităţii de: 7,4‰. Rata pop. urbane: 59%. Resurse şi economie: Economia este bazată pe agricul­tură care foloseşte irigaţiile. Se cultivă: cereale (grâu, orez), tutun, mac, cartofi, viţă de vie (70% din prod. de struguri a fostei Iugoslavii), pomicultură; creşterea ani­malelor: ovine şi păsări. Industria (restrânsă la capitală); textilă, a pielăriei, a tutunului, ind. metalurgică (feroasă), constr. de maşini, materiale de construcţii. Resurse min.: crom, zinc, cupru, nichel, mangan, minereu de fier. Transporturi şi comunicaţii: Reţeaua de transport foarte slab dezvoltată. Aeroport la Skopje. Oraşe: Tetovo (N), Bitola (S), Kumanovo (N), Ohrid (SV). Istoria: ­În sec. VII-VI î. Hr. triburile indo-europene ale macedonenilor sunt unificate. Pop. de origine iliro-tracă în amestec cu pop. elenă. Filip II, regele M. supune Grecia şi devine hegemonul ei. Între 336-323 î. Hr. Alexandru cel Mare cucereşte Egiptul şi Orientul (Imp. Persan), ajungând până în reg. Fergana şi pe valea Indusului şi răspândind civilizaţia grecească: ia naştere elenismul. În 148 î. Hr. regatul macedonean este cucerit de romani şi devine provincie romană; după 395 provincie a Imp. Bizantin. În sec. VI-VII, se aşează pe terit. M. triburile slave meridionale. În sec. IX este adoptat creştin­ismul (rit. bizantin). Până în sec. XIV, M. va fi disputată de Bizanţ, de ţaratul Bulgar şi de Regatul Sârb. Între 1371-1912 M. face parte din Imp. Otoman. Răscoala antiotomană (1903) din vialetul Monastir (zonă cu mulţi aromâni) reprimată crud de turci. Terit. M. este disputat de Grecia, Bulgaria, Serbia. Ca urmare a răzb. balcanice, M. va fi împărţită între Grecia, Bulgaria şi Serbia (1913). În 1915-1918, Bulgaria ocupă M: Sârbească. Prin Tratatul de pace de la Neuilly (1919) acest, teritoriu revine Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. În 1941-1944, Bulgaria (aliata Germaniei) ocupă Macedonia Sârbească şi Macedonia Egeică, pe care le va retroceda în 1945. În 1946 se formează Rep. Pop. Federativă Iugoslavia, iar Macedonia devine una din cele 6 republici Constituente. După 1990, criza iugoslavă: în 1991, Parlamentul din Skopje proclamă suveranitatea Rep. M.; în 1991 se face referendum şi 90% se pronunţă pentru independenţa Macedoniei (albanezii şi sârbii boicotează referendumul). La 15 septembrie 1991 Macedonia se proclamă oficial independentă, cu numele de Re­publica Macedonia. Grecia îi contestă dreptul istoric de a purta acest nume. În 1993 Rep. M. este admisă în ONU, sub numele de fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Statul: este republică parlamentară, conform Constituţiei din 1991. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Naţională (Sobranje), cu durata mandatului de 4 ani; cea executivă, de un Cabinet numit de Adunarea Naţională. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism.