Madagascar

Denumirea oficială: Republica Democratică Madagascar 

Capitala: Antananarivo (Tananarive) (1 mil. loc.)

Limba oficială: malgaşa, franceza 

Suprafaţa: 587.000 km2

Locuitori: 15,23 mil., malgaşi (26 loc./km2)­

Religia: animism 50%, catolicism 25%, protestantism 20%, islamism 5%

Moneda: francul malgaş 

Ziua naţională: 26 iunie

Geografia: M. ocupă întreaga suprafaţă a unei insule din Oc. Indian, la SE de Africa, separată, la o distanţă de cca. 400 km, de continent prin canalul Mozambic. Este a patra insulă din lume ca mărime. G. fizică: Insula este formată din trei diviziuni naturale: în centru, un platou granitic înalt, cu masive vulcanice (760-1216 m), platou care coboară brusc spre E, într-o câmpie litorală lagunară strâmtă (48 km), împădurită; cel mai mare munte este Tsaratanana (2892 m alt.) în N, din lanţul muntos ce se întinde de la N la S. în V sunt platouri şi coline sedimentare calcaroase şi din gresie, care coboară în terase către canalul Mozambic. Apele estice sunt scurte şi cu torenţi, cele vestice sunt mai mari: Betsiboka (450 km, din care 72 km navigabili), Mangoky, Manabolo. In­sula are numeroase lacuri: Alaotra (cel mai mare, 161 km2), Tsimanampeosotsa (sărat) şi multe altele în vechi cratere. Clima: este tropicală, caldă şi uscată, în majoritatea terito­riului, semiaridă în S şi SV. Aici precipitaţiile sunt de 350 mm/an. Temperatura variază între 13° şi 35°C; la munte, frigul durează 3 luni. Cicloni frecvenţi, ianuarie-mai; în regiunea vestică bat vânturi alizee şi musonii. Ploi con­stante pe coasta estică (3500 mm/an). Floră şi faună: Podişul este acoperit cu păşuni şi savane. De-a lungul apelor, păduri tropicale umede, de esenţă preţioasă. Pe câmpia litorală, culturi de palmieri. Pe coas­ta nordică, recifi de corali. Trăiesc mulţi lemurieni (75% din totalul de pe glob). Populaţia: 90% malgaşi (merina, betsimisaraka, betsileo, tsimihety, sakalava), comorieni, francezi, indieni. Cca. 75% din pop. activă ocupată în agric. Rata natalităţii: 41,2‰; mortalitate 10‰. Rata pop. urbane: 25%. Resurse şi economie: porumb, orez, papas, manioc, mei, batate, sorg, cartofi, arahide, banane, cafea, trestie de zahăr, vanilie; bumbac, tutun, uleiuri de esenţă, nuci de cocos; lemn (abanos, palisandru); caprine, ovine, bovine; grafit, crom, mică, aur, uraniu (în cantităţi considerabile), pietre preţioase. Export: cafea, mirodenii, orez, zahăr, vanilie (locul 1 pe glob), tutun, uleiuri de esenţă, rom; conserve de carne, de peşte. Transporturi şi comunicaţii: cale ferată, reţea de drumuri tranzitabile, vehicule. Aeroporturi: la Antananarivo, Ma­hajanga, Toamasina (Tamatave). Oraşe: Majunga (Mahajanga) la V, Tamatave la E, Fi­narantsoa la centru-sud, Antseranana la N. Istoria: La începutul mileniului I d. Hr. coexistau etnii indoneziene, malaeziene, melaneziene, care se contopesc cu populaţia aborigenă, cu cea africană, emigrată maz târziu şi cu cea arabă (sec. X-XI). Insula este descoperită în 1500 de navigatorul por­tughez Diego Diaz, în urma căruia sosesc negustori olandezi, francezi, englezi. Tentativă nereuşită a Franţei de a se instala aici în 1674. În sec. XVII-XVIII insula este împărţită în re­gate pe bază tribală. Regele Radama I unifică insula: Regatul Madagascar. În 1885 Franţa îşi impune tutela; in în 1596 M. devine colonie; se desfiinţează sclavajul. În 1946 M. devine „teritoriu de peste mări”, revolta violentă din 1947-1948 este reprimată dur. În 1958 insula devine autonomă în cadrul Co­munităţii Franceze; în 1960 îşi proclamă independenţa luând numele de Republica Malgaşă. În 1975, după doi ani de mişcări, ultimele trupe franceze părăsesc M. Comitetul naţional care se formează interzice activitatea tuturor par­tidelor politice. Se constituie Consiliul Suprem al Revoluţiei în frunte cu Didier Ratsiraka (căpitan de fregată) care este şeful statului şi al guvernului. După 10 ani de experienţă so­cialistă, recunoscând eşecul, M. adoptă un liberalism prudent. În 1991 se dezvoltă opoziţia şi tulburările cresc. Se proclamă stare de urgenţă şi se formează un guvern de tranziţie însărci­nat cu democratizarea instituţiilor. În 1993 se adoptă prin re­ferendum noua Constituţie şi se alege preşedintele republicii, care este principalul candidat al opoziţiei. Statul: este republică prezidenţială (preşedintele ales prin vot direct); puterea legislativă este exercitată de preşe­dinte şi de Înalta Autoritate de stat: cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Multipartitism.