Malta

Denumirea oficială: Republica Malta  

Capitala: La Valletta (9.200 loc.) 

Limba oficială: engleza şi malteza 

Suprafaţa: 316 km

Locuitori: 368.000 (1.165 loc./km2) 

Religia: catolicism

Moneda: lira malteză

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 13 decembrie

Geografie: M. este un stat insular, situat în M. Mediterană, la 90 km de Sicilia şi 290 km de ţărmul Africii. Ins. Malta: 246 km2; Gozo: 67 km2; Comino: 28km2. G. fizică: M: este un pod. calcaros străbătut de văi orien­tate de la SV la NE. Altitudinea sub 250 m. În arhipelagul maltez sunt cuprinse şi ins. Gozo şi Comino. Clima: este mediteraneană, cu veri uscate şi calde şi cu ierni blânde şi ploioase; temp. medie anuală în ianuarie este de 14°C, în iulie 27°C. Precipitaţiile: 510 mm/an. Floră şi faună: Ins. are un spaţiu restrâns faţă de popu­laţie; vegetaţia naturală a dispărut în favoarea plantelor de cultură specifice climatului mediteranean. Fauna: păsări; o escală a păsărilor migratoare în drum spre Africa. Populaţia: maltezi 96%; britanici: Peste 90% din pop. locuieşte în insula principală, unde densitatea este foarte mare; în celelalte este de 3 ori mai mic. 25 % din pop. activă este ocupată în ind.: 2,3 % în agric. Rata natalităţii: 13,9‰; a mortalităţii: 8‰. Rata pop. urbane: 89%. Resurse şi economie: Malta are o ind. activă datorită in­vestiţiilor străine: constr. de nave, asamblări vehicule, elec­tronică, textile şi confecţii; conservarea peştilor. Malta este o importantă bază navală. Nu are resurse minerale. Agric. nu asigură consumul intern. Cultivă: cereale, flori, citrice, legume, cartofi. Exportă în Europa trufandale legumi­noase, textile, vin, mănuşi. Importă: metale, alimente, aparate electrice. Creşterea animalelor: capre, oi, vite, porci. Este dezvoltat turismul. Transporturi şi comunicaţii: M. nu are căi ferate; autove­hicule. Flotă comercială. Aeroport la La Valletta. Oraşe: Birkirkara, Qormi, Hamrun, Zabar. Are universitate din 1769. Istoria: Insula a fost succesiv stăpânită de: fenicieni, greci, romani  (218-395 d. Hr.). Conform tradiţiei, a fost convertită la creştinism de Sf. Pavel (Paul). În 870 d. Hr. este cucerită de arabi (sarazini) care au fost alungaţi în 1090 de normanzii care stăpâneau Sicilia. Este anexată Sicilia. În 1283 trece sub stăpânire aragoneză. Din 1530 este dată de Carol Quintul Or­dinului Cavalerilor ioaniţi (care devin astfel Ordinul Cavaler­ilor de Malta), care o au în posesiune până în 1789. M. devine colonie engleză (Congresul de la Viena, 1814); devine o bază navală britanică de primă importanţă în M. Mediterană. Va fi folosită şi ca bază aeronavală de primă importanţă în cel de al doilea război mondial. În 1946 dobândeşte autonomie internă; în 1964 îşi proclamă independenţa în cadrul Commnonwealth­ului. La 13 decembrie 1974 ia numele de Republica Malta. În 1990 aderă la CEE. Statul: este republică parlamentară, conform Constituţiei din 1964, amendată în 1974. Puterea legislativă este exer­citată de Camera Reprezentanţilor (mandat pe 5 ani); cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului ma­joritar din Cameră. Membru în Commonwealth. Multipartitism.