Marea Britanie

Denumirea oficială: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlan­dei de Nord

Capitala: Londra / London (6,7 mil. loc.) 

Limba oficială: engleza

Suprafaţa: 243.500 km2

Locuitori: 57,5 mil. (235 loc./km2)

Religia: anglicanism, metodism, presbiterianism (cca. 90%); catolicism (cca. 7%)

Moneda: lira sterlină

Forma de guvernământ: monarhie constituţională 

Ziua naţională: 15 iunie

Geografie: M. B. este un stat insular în Europa Occidentală (NV). Re­gatul Unit cuprinde: Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord (cu Irlanda de Sud sau Republica Irlanda, aceste regiuni formează insulele britanice); insule de diferite mărimi în Oc. Atlantic şi mările din jur. Limite: M. Nor­dului (N şi E), M. Mânecii (S), Oc. Atlantic, M. Irlandei, Ir­landa (V). G. fizică: Ţărmurile M. B. sunt crestate puternic, cu fior­duri înalte, stâncoase, sau golfuri joase, nisipoase; estuare adânci. Relieful este constituit din munţi vechi tociţi, din câmpii fluviale şi litorale. În N, în Scoţia, munţii au aspect de podiş: Munţii Caledoniei (sau Munţii Scoţiei de N) despărţiţi de restul terit. prin Canalul Caledonian; Munţii Grampiani cu vf. Nevis, 1.343 m alt. max.; Munţii Scoţiei de S; Anglia: Munţii Penini (Pennine Chaine); în ~'ara Galilor, în vest: Munţii Cambrieni. În S şi E Angliei, câmpia sedimentară, Câmpia Londrei. Relieful Irlandei de Nord este alcătuit din masive granitice, de mică alt. şi câmpii înguste de coastă; în centru, o depresiune. Apele sunt scurte dar cu un debit mare; sunt legate printr-un sistem de canale: Tamisa/Thames (E), Trent (E), Severn (V) care se varsă în G. Bristol. Tamisa ca şi Trentul se varsă în M. Nordului printr-un estuar adânc. În timpul fluxului vasele pătrund din ocean până la Londra. Lacuri: în Scoţia: L. Ners, L. Lomond; în Irlanda de Nord: L. Neagh, L. Erne. Clima: este temperat-oceanică, influenţată de vânturile din vest şi de curentul cald din Atlanticul de N (Gulf Stream). Iernile sunt blânde, cu precipitaţii bogate, veri cu temp. moderate. Zăpezile sunt obişnuite în N, în Scoţia. Ceţurile amestecate cu fumul industrial creau în trecut temutul „smog", dăunător sănătăţii, azi inexistent. Floră şi faună: M. B, este una din ţările cele mai despădu­rite din Europa. Pădurile de fag, stejar, frasin etc. au fost tăiate aproape cu totul; mai sunt pâlcuri (parcuri). Se întind păşuni cu ierburi mari, suculente (landă). Fauna săracă în mamifere; bogată în păsări şi peşti. Populaţia: M. B. are o populaţie numeroasă. Majoritatea sunt englezi cca. 80%; scoţieni, galezi (în ţara Galilor/Wales), irlandezi (în Ulster) concentrarea max. în Anglia: Londra şi zona aferentă, Midlans; Lancashire, în reg. joasă a Scoţiei, SE ţării Galilor. 25% din pop. activă lucrează în ind. prelucrătoare şi numai 2,3% din pop. activă în agric. Rata natalităţii: 12,9‰; a mortalităţii: 10,9‰. Rata pop. urbane: 89%. Resurse şi economie: M. B. are una din cele mai dez­voltate econ. de pe glob; o mare putere industrială; ind. diversificată: siderurgică (importă minereu de fier din Suedia, Canada, Brazilia); constr. de maşini (autovehicule, nave maritime, avioane etc.); petrochimie, textilă (bum­bac, lână; bumbac importat din India, SUA, Sudan; lână din Australia, Noua Zeelandă; Rep. Africa de Sud, Argentina). Industria extractivă a petrolului (din M. Nordu­lui); cea carboniferă tradiţională (huilă: în Wales, centrul şi nord-estul Angliei, Scoţia, la Glasgow); mobilă; îmbrăcăminte; ind. alimentară, băuturi; centrale nucleare. Rezerve mari de resurse min.: huilă, antracit, plumb, zinc, cositor, sare; mari rezerve de petrol (exportă) şi gaze na­turale (în M. Nordului). Agric. este intensivă. Se cultivă cereale: orz (printre primii producători mondiali), grâu, secară, ovăz; sfeclă de zahăr, cartofi, pomi fructiferi, legu­minoase, plante furajere. Creşterea animalelor: ovine (locul I în Europa) şi bovine (în ultimii ani şeptelul bo­vinelor a fost infestat cu un virus, declanşând boala „vac­ilor nebune" se pare fatală pentru om. M. B. a fost supusă unui adevărat embargou. Serviciile sunt foarte dezvoltate (comerţul, turismul, băncile) şi joacă un rol important. În anul 1990 economia stagnează şi lira suferă o depreciere. Transporturi şi comunicaţii: Reţeaua de căi ferate, căi ru­tiere, autostrăzi este dezvoltată ,i dotată. Aeroporturi la: Londra, Crawley, Luton, Birmingham, Manchester, New­castle, Ayr, Glasgow, Edinburgh, Belfast. Oraşe: Birmingham, Glasgow, Leeds, Shefield, Liverpool (port), Bradford, Manchester, Edinburgh, Bristol (port), Belfast, Coventry, Dover (port). Cca. 42 de universităţi, cele mai vechi fiind Oxford, Cambridge şi Sf. Andrews. Istoria: Terit. M. B. a fost colonizat cu triburi celtice venite de pe con­tinent pe la mij. mileniului I î. Hr. Între anii 43 şi 410, o parte a Angliei este transformată în provincie romană (Britania). În sec. V-VI terit. Angliei este cucerit de triburile anglilor; iuţilor şi saxonilor care încep să se organizeze statal; în sec. VII se răspândeşte creştinismul. Anglii şi saxoni se unesc în lupta împotriva vikingilor (danezi) (sec. IX-XI). În 1066 Wil­helm Cuceritorul, în fruntea normanzilor îl înfrânge pe regele anglo-saxon Harold II în bătălia de la Hastinys. În 1215 este impusă Magna Charta Libertaturn, ca expresie a drepturilor nobilimii, îngrădind puterea monarhului. În 1265 prima adu­nare pe stări (embrionul Camerei Comunelor din Parlamentul de astăzi) pentru a discuta impozitele ce trebuie plătite statu­lui. Răzb. de 100 de ani (început în 1337) se încheie în 1453, când Anglia pierde teritoriile din Franţa care erau posesiuni ale dinastiei Plantagenet. „Războiul celor două roze" (1455-1485) între casa de Lancaster şi cea de York aduce la conducerea statului dinastia Tudorilor (1485-1603). În sec. XVI Reforma este biruitoare; suveranul devine cap al bisericii (biserica anglicană); Elisabeta I (1557-1603) creează puterea maritimă a Angliei. În 1588 se luptă cu Invincibila Arrnada, flota spaniolă a lui Filip II, şi o învinge. F. Drake şi W. Raleigh, navigatori, deschid drumul colonizării engleze. M.B. are hegemonia mărilor. În 1642-1649, revolta parlamentului continuată sub conducerea personală a lui Oliver Cromwell; regele Carol I este executat. După ce supune Irlanda catolică şi Scoţia fidelă Stuarţilor, Cromwell instaurează Republica ­creează Commonwealth-ul (1649). În 1660, restaurarea monarhiei (regele Carol II). Urmează perioada de conflict cu parlamentul. Parlamentul oferă coroana Mariei II Stuart şi soţului ei Wilhelrn III de Orania, obligaţi să garanteze drep­turi politice pe care naţiunea le câştigase (Bill of Rights) în 1689; astfel se fondează monarhia parlamentară britanică. Lib­ertăţile tradiţionale sunt consolidate; tendinţele protestante se accentuează. În 1707 Scoţia se uneşte cu Anglia (au Parla­ment, rege şi monedă comune) în Regatul Unit al Marii Bri­tanii (din 1801: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei). 1756-1763: războiul de 7 ani în urma căruia Marea Britanie câştigă, în detrimentul Franţei, Canada şi India, prin Tratat­ul de la Paris (1763). La sfârşitul sec. XVIII M. B. începe col­onizarea Australiei; are factorii în Africa. În 1775-1783, se ridică coloniile americane; ca urmare a Războiului de inde­pendenţă sunt recunoscute Statele Unite ale Americii. Lupta M. B. împotriva Franţei revoluţionare şi apoi napoleoniene (victoria de la Waterloo, 1815). M. B. devine cea mai impor­tantă putere industrială şi colonială a lumii sub regina Victo­ria (1837-1901). Prin cele două războaie ale Opiumului din 1840-1842 şi 1856-1860, M. B. forţează China să-şi deschidă graniţele pentru comerţ: în 1875 M.B. are controlul asupra Suezului. În 1876, regina Victoria este proclamată împărăteasă a Indiei; în 1878 M. B. ocupă Ciprul, în 1882, Egiptul, în 1902 Birmania şi Rep. Bură din Africa de Sud: Mişcarea sindicală ia amploare. În 1904, Antanta Cordială cu Franţa şi cu Rusia (1907), opunându-se intereselor Puterilor Centrale (Germania şi Austro-Ungaria). După primul război mondial, în 1919, M. B. obţine coloniile germane din Africa de Est, Togo şi Camerun; totodată obţine sub mandat fostele Provincii ale Imp. Otoman: Palestina, Transiordania şi Iracul. În 1921, M. B. recunoaşte statul Irlandei (Eire); Irlanda devine dominion. În 1931 este creat Commonwealth-ul Naţiu­nilor (din foste colonii): Australia, Noua Zeelandă, Uniunea Sud-Africană, Canada; mai târziu intră: India (1947), Ceylon (1948), din 1972 cu numele de Sri Lanka, Ghana (1957), Nigeria (1960), Cipru (1961), Sierra-Leone (1961), Jamaica (1962), Trinidat şi Tobago (1962), Uganda (1962), Malaysia (1963), Kenya (1973), Tanzania (1964), Malawi (1964), Malta (1964), Zambia (1964), Gambia (1965), Singapore (1965), Guyana (1966), Botswana (1966), Lesotho (1966), Barbados (1966), Mauritius (1968), Swaziland (1968), Tonga (1970), Fiji (1970), Samoa de Vest (1970) şi Bangladesh (1972). În 1938 M. B. participă la Acordul de la Munchen, încercând să salveze pacea. In 3 septembrie 1939 M. B. declară război Germaniei şi în decembrie 1941, este atacată în posesiunile sale asiatice de Japonia. În 1940, după ce Germania invadează Polonia, Danemarca, Norvegia, Olanda şi Bel­gia, Chamberlain (prim-ministrul) se retrage în favoarea lui Churchil, care va conduce coaliţia guvernamentală până în 1945, promovând o politică de rezistenţă ce va duce M.B. la victorie. M. B. pierde în cea de-a doua conflagraţie mondială 400.000 de vieţi şi treptat imperiul său colonial se prăbuşeşte. Apropierea de SUA din timpul războiului se continuă şi după război. În 1968 se publică legea împotriva discriminării rasiale, etnice şi naţionale. Este abolită pedeapsa cu moartea (1969). În 1971 trupele britanice se retrag la Est de Suez, în 1973 devine membră CEE. Se impune sistemul metric euro­pean. În 1975 se organizează primul plebiscit în M: B. şi se confirmă prin vot acceptarea britanicilor a orientării spre Eu­ropa. Şomajul şi imigraţia din ţările Commonwealth-ului devin probleme dificile. Margaret Thatcher, „Femeia de Fier”, numită de trei ori consecutiv prim-ministru (1979-1990), aplică un program ferm de reducere a rolului statului în econ. şi societate; încurajarea liberei iniţiative particulare. În 1982 M. B. are o confruntare armată cu Argentina pentru ins. Falkland (Malvine) din care iese victorioasă. După 1992, o puternică opoziţie a britanicilor la integrarea europeană. În 1993 tratatul de la Maastricht este ratificat după o grea dez­batere în Parlament. În 1997 câştigă alegerile Partidul Laburist. Statul: este monarhie constituţională, regat ereditar, con­form „Constituţiei Organice” - o serie de convenţii, de tradiţii, de precedente etc. Conform principiului „regele domneşte dar nu guvernează”, monarhul are un rol ex­trem de discret în viaţa politică, limitându-se de obicei la transmiterea de mesaje, dar un rol important în viaţa pu­blică simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Camera Co­munelor şi Camera Lorzilor);. mandat pe 5 ani pentru Camera Comunelor; în Camera Lorzilor sunt membri de drept lorzii regatului; cea executivă este exercitată de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Comunelor. Multipartitism.