Mexic

Denumirea oficială: Statele Unite Mexicane 

Capitala: Ciudad de Mexico (8,23 mil. loc.)

Limba oficială: spaniolă; uzuale: limbi amerindiene 

Suprafaţa: 1.970.000 km2

Locuitori: 95,47 mil. (48 loc./km2) 

Religia: catolicism 93%, protestantism 3% Moneda: peso mexican

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 16 septembrie

Geografie: M. este aşezat în partea de S a Americii de Nord. Limi­te: SUA (N), G. Mexic, Marea Caraibilor, Belize, Guatemala (E), Oc. Pacific (S şi V). G. fizică: Jumătate din teritoriul Mexicului este înalt peste 900 m. O întreagă secţiune centrală cuprinde Podişul Mexican/Altiplanicie Mexicana (Anahuac) în N de 2500 m în rest, înconjurat din trei părţi de munţii: Sierra Madre Oriental şi Sierra Madre Occidental (lanţuri muntoase pe direcţia NV-SE şi Sierra Madre Meridional. Sierr,a Madre Occidental: alt. max. 3.420 m, are canioane; este abrupt spre V şi are pante line spre E; Sirra Madre Oriental: alt. max. 4.054 m. La S, lanţul muntos Sierra Meridional (Volcanica Transversal); ca o centură de munţi vulcanici, cu cele mai mari înălţimi: Pico de Orizaba, 5747 m; Citlaltepetl, 5.743 m, Popocatepetl, 5.453 m, Iztaccihuati, 5326 m: Platoul Mexican este pustiu în N, unde are lacuri, mlaştini şi bazinelargi: Valea Mexico, 2.250 m în jurul capitalei; SE podişului traversează Istmul Tehuantepecului, are înălţimi peste 2.700 m. În V, Pen. California (Baja Cali­fornia), 1.330 km lungime, 90 km lăţime medie, este despărţită de restul teritoriului Mexicului prin Golful Californiei; are relief muntos (Cerro de Encantada, 3.078 m). În afara unor reg. joase şi a văii râurilor sunt câmpiile de coastă înguste, deşertul Sonora, în NV, şi Pen. Yucatan (junglă). Apele: Rio Grande sau Rio Bravo del Norte, 2870 km, la graniţa de N. Clima: este foarte variată; de la clima subtropicală caldă, la cea temperată şi rece. Temperatura medie anuală, sub 900 m: 21°C-27°C; de 1a 900-1800 m: 13°C­-24°C; în jur de 1800 m: 12°C-18°C. Precipitaţiile: 1120 mm/an de-a lungul coastei; 610 mm/an pe platou: 2540 mm/an în apropierea Golfului Sudic (Chiapas şi Yukatan); 130 mm/an în deşertul Sonora. Floră şi faună: Vegetaţie variată în S, păduri tropicale umede (lemn de esenţă preţioasă); savană, stepă. Fauna este corespunzătoare acestor zone vegetale. În Chiapas creşte până aproape de 2700 m o junglă întinsă. Populaţia: 60% metişi, 15% amerindieni (azteci, mix­teci, mayaşi), 20%, europeni, africani, chinezi. Concen­trarea max. a pop. (peste 50%) în Podişul Mexican, jumătatea sudică şi zona capitalei. Rata natalităţii: 24,8‰; a mortalităţii: 5,1‰. Rata pop. urbane: 75%. Resurse şi economie: Mexic, ţară în curs de dezvoltare, este un mare producător mondial de petrol (principala bogăţie); argint, cupru, fier, metale rare: mercur, cad­miu, uraniu, neferoase: plumb, zinc, mangan. Ind. di­versificată: siderurgică, constr. de maşini, chimică (petrochimie), textilă, pielărie, încălţăminte. Agric. bazată pe culturile de subzistenţă: porumb,. fasole, sorg, orez, legume, dar şi pe culturi pentru export: cafea, cacao, bumbac, lemn preţios (mahon, santal, abanos), cauciuc, trestie de zahăr, fructe tropicale; arahide, susan, tutun; creşterea animalelor: bovine, porcine, catâri, cabaline. Turismul ia avânt, cu toate că infrastructura transportului este deficitară. Un adevă­rat exod rural explică, în parte, urbanizarea rapidă; 2/3 din mexicani sunt orăşeni. Mexico este unul din cele mai mari aglomeraţii din lume. Persistă emigrarea (ades clandestină) către SUA. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere; au­tovehicule; flotă comercială. Aeroport la Mexico, Mon­terrey, Guadalahara. Oraşe: Guadalahara, Monterrey, Puebla de Zaragoza, Leon de Los Aldamar, Ciudad Juarez, Tijuana, Chi­huahua, Mexicali şi porturile: Veracruz, Tampico, Aca­pulco. Există 26 universităţi; cea mai veche fiind Mexi­co (1552). Istoria: Istoria veche a Mexicului oglindeşte câteva civilizaţii ale amerindienilor, inclusiv maya, toltecă şi aztecă. În 1519-1525 cucerirea spaniolă (Hernan Cortcs). Imp. Aztec va deveni ast­fel nucleul Viceregatului Noii Spanii, una din cele mai bogaţe colonii. În sec. XVIII este cucerită şi California şi Texasul. În 1821 Imp. Mexican îşi declară independenţa; va include Costa Rica, devenind republică federativă în 1824. În 1836 sece­siunea Texasului, care devine republică independentă. În 1845 SUA anexează Texasul. 1864-1848 războiul americano-mexi­can: Mexicul pierde.California, New Mexico şi Arizona., Con­stituţia din 1857 antrenează un război între conservatori şi liberali. 1826-1867: Franţa intervine şi creează un imperiu catolic. 1867: republica este restabilită, situaţia politică insta­bilă. 1876: generalul Porfirio Diaz cucereşte puterea, instau­rează o guvernare autoritară, pacifică ţara, modernizează economia, face apel la capitalul străin. 1913-1914: tentativa contrarevoluţionară a generalului Vitoriano Heterta provoacă intervenţia militară a SUA. 1914-1917: războiul civil sfâşie ţara. Constituţionaliştii îl înving pe Pancho Villa (1915), în vreme ce în S se întinde revoluţia agrară a lui Emiliano Za­pata. În 1917, Carranza impune o constituţie socializantă şi centralizatoare. Carranza e asasinat în 1920. Se duce o politică anticlericală care provoacă reacţia credincioşilor. 1934-1940: se extinde reforma agrară şi se naţionalizează pro­ducţia de petrol (1938). 1940-1946: Mexicul este angajat în industrializare. 1964-1970: Mexicul intră în criză economică şi politică. Din 1976 adoptă o linie politică democratică. Des­coperirea de rezerve petroliere imense permite Mexicului o scurtă relansare. În 1992 Mexicul semnează acordul asupra zonei de liber schimb cu Canada şi SUA, care intră în vigoare în 1994. Revolta ţăranilor amerindieni din statul Chiapas. Statul: este republică prezidenţială, conform Consti­tuţiei din 1917. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congres (Senat şi Camera Reprezen­tanţilor); cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Multipartitism.