Micronezia

Denumirea oficială: Statele Federate ale Microneziei 

Capitala: Kolonia (5500 loc.)

Limba oficială: inf. inac. 

Suprafaţa: 720 km2

Locuitori: 103.000 (143 loc./km2) 

Religia: catolicism; protestantism 

Moneda: dolarul

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: inf. inac.

Geografie: M. este formată din grupuri de insule, în Pacific, în partea estică a arh. Caroline din Micronezia; se află la 800 km E de Filipine. Grupurile principale (sub 350 km2) sunt: Pohnpei/Ponape, format din insula omonimă şi peste 160 de insuliţe coraligene dimprejurul său; grupul Chunk Truk cu cca. 300 de insuliţe; grupul Kusaie/Kosraie, 5 in­sule şi Yap (4 insule muntoase şi 140 coraligene). Climă: este tropical-oceanică cu temp. medii anuale ridi­

cate, de 27°C şi precipitaţii bogate (4000 mm/an). Floră şi faună: Vegetaţie bogată: predomină palmierii şi bananierii. Faună bogată în păsări şi peşti. Populaţia: este formată în majoritate din micronezieni; americani. Concentrarea max. în grupul de insule ce formează statul Chunk (aproape 50% din întreaga pop.); urmează Pohnpei, cu 30% din pop. federaţiei. Resurse şi economie: Econ. se bazează pe cultura tradi­ţională de batate, palmieri de cocos: copra, piper. Pescui­tul thonului şi industrializarea lui sunt activităţile ce iau amploare. Asistenţa financiară nord-americană şi veni­turile din turism susţin economia slab dezvoltată a acestui stat. Exportă: piper, copra, uleiuri vegetale. Istoria: Vechii locuitori ai ins. Caroline de Est erau micronezieni. În sec. XVI apar navigatorii spanioli (R. Lopez de Villalobos, Miguel de Saavedra ş.a.), pentru ca în sec. următor, ins. să fie transformate în posesiune spaniolă. În 1889 sunt vândute Germaniei care le are în posesiune până la începutul primului război mondial (1914), apoi ocupate de japonezi. În 1920 devin terit, al Societăţii Naţiunilor, sub mandat japonez. În 1944-45 sunt ocupate de trupe nord-americane, apoi M. este inclusă împreună cu Ins. Mariane de Nord şi Ins. Marshall în Trust Territory of the Pacific Islands, sub tutelă ONU, ad­ministrat de SUA. Grupurile acestea de insule îşi cuceresc au­tonomia şi încheie acorduri de asociere cu SUA. În 1982, SUA semnează cu Statele Federate ale Microneziei un acord de liberă asociere, care intră în vigoare în 1986, când M. devin un stat suveran (SUA are în responsabilitate apărarea şi ex­ternele). În 1991, Statele Federate ale Microneziei sunt ad­mise în ONU ca membru cu drepturi depline. Statul: este republică parlamentară, conform Constituţiei din 1974. Puterea legislativă este exercitată de Congresul Naţional; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Nu există partide politice. Şeful statului: preşedintele.