Nepal

Denumirea oficială: Regatul Nepal 

Capitala: Kathmandu (393.000 loc.) 

Limba oficială: nepaleza

Suprafaţa: 140.000 km2

Locuitori: 22,48 mil. (161 loc./km2)

Religia: hinduism 89%; lamaism; islamism 1%

Moneda: rupia nepaleză

Forma de guvernământ: regat 

Ziua naţională: 15 septembrie

Geografie: N. este aşezat în Asia Central-sudică, pe versantul sudic al Munţilor Himalaya. Nu are ieşire la mare. Limite: China (N) şi India (E, S, V). G. fizică: N. se întinde de-a lungul Himalayei centrale, în zona cea mai înaltă a lumii. Muntele Everest/Chomo­lungma (8.848 m) de pe versantul sudic străbate graniţa cu Tibetul. Numeroase vârfuri care ating înălţimi foarte mari: Kancenjunga (8:579 m), Dhualagiri (8.167 m), Anna­purna (8.078 m). Mai jos de aceşti munţi există înălţimile: Mahabharat Lekh (1.800-2.400 m) şi Siwalik Hills ­(600-1.000 m) străbătute de văile apelor. În S, o câmpie mlăştinoasă, Terai, care face parte din întinsa câmpie a Gangelui, de-a lungul hotarului cu India. Între munţi se întind văi fertile şi cursuri de ape, afluenţi ai Gangelui: Karnati, Rapli, Ghoghara, Gandak, Kamlo, ape cu un bogat potenţial energetic. Clima: este tropical musonică în S, influenţată de alt. mari (unde sunt zăpezi veşnice şi unde clima este arctică). În depresiunile din zona centrală, climă subtropicală. Climatul tropical umed cu precipitaţii 2.500-3.800 mm/an, din zonele mai joase, face loc treptat celui temperat şi celui specific platoului Tibet (cu caracteristici arctice). Temp. medie anuală este de 11°-16°C în Kathmandu. Câmpia Terai, o câmpie mlăştinoasă, are climă tropicală. Plouă din iunie până în octombrie; este rece din oc­tombrie până în aprilie; cald din aprilie până în iunie. Pre­cipitaţiile 1.500-2.000 mm/an, dar şi 2.500-3.800 pe co­linele din E. Floră şi faună: Vegetaţia foarte diversă de la junglă (păduri tropicale şi subtropicale) cu păduri veşnic verzi, la păduri de foioase şi de conifere (în zona temperată) ce constituie 30% din terit. şi păşuni alpine. De la 4.500-5.000 încep zăpezile veşnice. Clima musonică determină pe podişuri creşterea unei vegetaţii de savană. Fauna variată, cuprinde: elefanţi, tigri, leoparzi de zăpadă, mufloni, maimuţe, crocodili, rinoceri. Populaţia: nepaleză este formată din tibetano-mongoli şi indieni gurkha. Concentrarea pop. în zona centrală, Kath­mandu, unde densitatea este extremă localnici şi turişti care vin să viziteze cele peste 2500 de temple şi sanctuare; în bazinul Gangelui. Rata natalităţii este de 40‰; a mor­talităţii de 15‰. Pop. urbană 10%. Resurse şi economie: Ramura principală este agric. (creşterea animalelor) şi cultura cerealelor: orez, grâu, po­rumb, trestie de zahăr, iută, cartofi, fructe, ceai, tutun. Animale: bovine, bubaline, oi, capre. Manufactură; covoare; ceramică, hârtie; ciment. Resurse minerale: cărbune, cupru, grafit. Exportă: hidroenergie, lemn, ier­buri medicinale, produse agricole, animale, piei, blănuri. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, autovehicule. Oraşe: Patan, Bhadgaon, Pakhara, Garkhar, Gangtok, Dhankuta Rukumkot. Istoria: N. era locuit de triburi mongole până în sec. XIV, când gurkha şi alte pop. din Himalaya migrează spre regiune aducând hinduismul. În sec. XV existau principate indepen­dente. În 1768 sunt cucerite şi reunite de triburile gurkha, care invadează Tibetul şi care întemeiază o dinastie aflată la conducere şi astăzi; sunt înlăturaţi de chinezi în 1793 şi N. Rămâne sub suzeranitate chineză; în 1815 încheie un tratat de protectorat cu Marea Britanie. În 1923 N. obţine indepen­denţa şi Marea Britanie o recunoaşte. Din 1951 devine o monarhie constituţională şi se alătură Naţiunilor Unite în 1955. Din 1990 se formează partide politice. În 199Z primele alegeri legislative multipartite. Statul: este monarhie constituţională, regat ereditar, potrivit Constituţiei din 1990. Puterea legislativă este exercitată de rege şi de parlament (Consiliul Naţional şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de un cabinet numit de rege la propunerea Camerei Reprezentanţilor. Multipartitism.