Nicaragua

Denumirea oficială: Republica Nicaragua 

Capitala: Managua (900.000 loc.)

Limba oficială: spaniola 

Suprafaţa: 148.000 km2 

Locuitori: 4,58 mil. (31 loc./km2) 

Religia: catolicism 90%, protestantism 

Moneda: cordoba oro

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 15 septembrie

Geografie: N. este aşezată în America Centrală istmică. Limite: Honduras (N), M. Caraibelor (E), Costa Rica (S), Oc. Pacific (V). G. fizică: N. este cel mai întins stat din America centrală; are în centru un podiş înalt de 1.500-2.100 m. Cordillera Central-Americană împarte terit. în două regiuni. La NV, un lanţ de vulcani dintre care unii sunt activi, străbat o câmpie fertilă. Câmpia litoralului atlan­tic sau Coasta Ţânţarilor (Costa de Mosquitos) este joasă, mlăştinoasă, acoperită de vegetaţie deasă tropi­cală. Ape: Escondido (240 km); Rio San Huan (160 km). În vest, o vale largă cu lacuri: Managua (1.800 km2) şi Nicaragua (7.125 km2), separată de Oc. Pacific prin­tr-un lanţ de coline vulcanice. Cutremurele puternice au distrus de două ori oraşul Managua; în 1972, 10.000 de morţi. Clima: este tropicală, nuanţată după relief (înălţime). Temp. medie anuală în câmpia joasă: 27°C-30°C; la 900 m alt.: 21°C-24°C. Precipitaţii: în Costa de Mosquito: 6.580 mm/an; (în podişul central: 2.030 mm/an; în in­teriorul terit.: 1.270 mm/an. Populaţia: este formată din: metişi 71%, europeni 15%, africani 9%, indieni 5%. Concentrarea max. a pop. în jumătatea vestică a terit. (peste 200 loc./km2). Rata na­talităţii: 36,6‰; a mortalităţii: 6‰. Rata pop. urbane: 62%. Resurse şi economie: Econ. bazată pe agric.; se cultivă: bumbac, orez, cafea, trestie de zahăr, fructe, sorg, po­rumb, fasole. Alte resurse: lemn de mahon, cedru, polisandru. Creşterea bovinelor. Res. min.: aur, argint, cupru. Ind. prea puţin diversificată: textilă, rafinarea zahărului, ulei vegetal, cafea, săpun, ciment. Exportă: bumbac, cafea; aur, lemn, seminţe de bumbac, orez, bovine. Importă: motoare, produse alimentare, chimicale, vehicule, fier şi oţel. Energia electrică este obţinută prin hidrocentrale şi centrale geotermice. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere, au­tovehicule. Aeroport la Managua. Oraşe: Leon, Granada, Masaya, Chinandega, Corinto (port la Pacific). Există Universităţi la Leon şi Managua. Istoria: Când în 1502 Columb a descoperit coastele occidentale ale N., erau populate de indieni (în timpul celei de a patra călătorii). În 1522 şi 1523 N. este cucerită de spanioli şi inclusă în Căpitănia Generală a Guatemalei. În 1821 îşi proclamă inde­pendenţa; în 1822-1823 este inclusă în Imp. Mexican. Din 1823-1838 face parte din Provinciile Unite ale Americii Cen­trale. În 1838 se proclamă suverană. Între 1912-1933 o pe­rioadă de confuzie şi frământări care conduc la intervenţia trupelor nord-americane. În al doilea război mondial luptă împotriva Axei alături de SUA (1945). Din 1937 puterea politică este deţinută de gen. Somoza; după asasinarea lui în 1956, puterea e preluată de cei doi fii ai săi care instituie o dic­tatură. În 1961, Frontul Sandinist de Eliberare înlătură dic­tatura şi preia puterea (Jose Daniel Ortega Saavedra) sprijinit de Cuba şi de URSS, având o orientare marxistă. Se instituie un control puternic al statului asupra vieţii econ. şi social-­politice după reforme agrare radicale şi naţionalizări ale com­paniilor străine. Opoziţia („contras”) la acest mod de gu­vernare are sprijinul SUA; izbucneşte războiul civil. În 1987-1989, N. semnează, împreună cu Costa Rica, Guate­mala, Honduras şi Salvador, un acord vizând restabilirea păcii în America Centrală. În 1991, candidata opoziţiei, Violeta Chamorro este aleasă preşedintă a republicii, punând în prac­tică o politică de reconciliere cu sandiniştii. Această politică va provoca tensiuni grave în coaliţia care a adus-o la putere pe preşedintă. Statul: este republică prezidenţială, conform Consti­tuţiei din 1987. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Preşedintele este şeful statului şi al guvernului. Multipartitism.