Panama

Denumirea oficială: Republica Panama 

Capitala: Panama (615.000 loc.)

Limba oficială: spaniola; uzuale: limbi amerindiene 

Suprafaţa: 77.000 km2

Locuitori: 2,67 mil. (35 loc./km2) 

Religia: catolicism 84%, protestantism 6% 

­Moneda: balboa

­Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 3 noiembrie

Geografia: Statul P. este aşezat în America Centrală istmică. Limi­te: M. Caraibelor (N), Columbia (E), Oc. Pacific (S), Costa Rica (V). G. fizică: Cordillera Centro-americană care traversează ţara de-a lungul se împarte în două lanţuri. Înălţimea cea mai mare o are vulcanul Chiriqui (3820 m) în apropiere de Costa Rica; o alta, de 2000 m, pe graniţa columbiană; în centru, dealuri joase (150-450 m), în zona Canalului Panama. Între cele două lanţuri muntoase se găsesc numeroase văi. Pen. Azuero se înscrie în partea cea mai lată a terit. P., iar Canalul Panama în partea cea mai strâmtă, de 87 km. Ţărmurile sunt crestate. Reţea de ape bogată, dar cursuri scurte. Clima este tropicală cu temp. ridicate: un anotimp ploios şi unul secetos. Temp. medie anuală: (pe coastă) 31°C, în interior 19°C. Precipitaţii de 3250 mm/an (Colon), 2440 mm/an (coasta Pacificului), 1750 mm/an (Panama). Pe versantul Atlanticului, în N., este o regiune inospitalieră, cuib al maladiilor tropicale, unde plouă torenţial. aproape cotidian. Floră şi faună: Păduri tropicale 70% din terit.; savană. În S. vegetaţie tropicală deasă. Faună corespunzătoare formelor de vegetaţie. Populaţia: este compusă din metişi 55%, europeni 20%, negri 15%, mulatri 5%, amerindieni 5%; 30% din pop. activă este ocupată în agric. Concentrarea max. a pop. în reg. litorală a Pacificului. Rata natalităţii: 22,5‰; a mortalităţii 5,1‰. Rata pop. urbane: 54%. Resurse şi economie: Econ. bazată în special pe ser­vicii: tranzitul prin Canalul Panama, pipe-line-ul res­pectiv; zona liberă Colon (una din cele mai mari de pe glob), pavilioane de complezenţă; activitate bancară. Agric. asigură consumul intern. Se cultivă: banane, cafea, cacao, trestie de zahăr, porumb, orez, manioc, nuci de cocos, copra, abaca. Alte resurse: lemn preţios (mahon), cauciuc, peşte, perle, crustacee (creveţi), sare marină. Export: banane, crustacee, zahăr, abaca, nuci de cocos şi ulei, perle. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere, au­tovehicule, flotă comercială sub pavilion panamez. Aeroport la Panama (cap.). Oraşe: Colon, David, Santiago de Veraguas, Reno­nome. Există universitate în cap. Panama (1935). Istoria: ­Înainte de a fi descoperit în 1501 de spaniolul Rodrigo de Bastidas, Istmul Panama era locuit de popoare caraibiene. Columb a debarcat în 1503 într-un port natural pe care l-a numit Portobelo, pe coasta Atlanticului. În 1524 devine colonie spaniolă. Din sec. XVII, P. se transformă într-un cen­tru de schimb comercial, în decursul căruia englezii aduc sclavi africani. Bogăţia istmului devine un pol de atracţie pen­tru piraţi. În 1821 P. se declară independentă: intră în com­ponenţa Republicii. Federative Marea Columbie, care se di­zolvă în 1831; P. rămâne ca provincie nordică a Columbiei. În 1855 cele două oceane sunt legate prin cale ferată; în 1881 se începe construcţia unui canal de către F. de Lesseps; în 1901, SUA preia în exclusivitate dreptul de construire a canalului. În 1903 P. se separă de Columbia (ajutată de SUA); se proclamă republică independentă; noul guvern concesionează SUA folosirea şi deplina suveranitate asupra Canalului a cărui inaugurare se face în 1914. În 1977 se semnează Tratatul privind Canalul Panama care urmează a fi retrocedat sta­tului panamez la 31 decembrie 1989. În 1989, intervenţia mi­litară a SUA în P., pentru capturarea gen. A. Noriega (şeful statului), acuzat de trafic de droguri de către magistratura nord-americană. Este ales un nou preşedinte. Statul: este republică prezidenţială, conform Consti­tuţiei din 1972. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Adunarea Legislativă; cea executivă este exercitată de un cabinet ales şi numit de preşedinte. Preşedintele este capul statului şi al guvernului. Multi­partitism.