Papua - Noua Guinee

Denumirea oficială: Papua - Noua Guinee 

Capitala: Port Moresby (190.000 loc.) 

Suprafaţa: 463.000 km2

Locuitori: 3,9 mil. loc. (8 loc./km2) 

Religia: catolicism 33%; protestantism 

Moneda: kina

Forma de guvernământ: monarhie 

Ziua naţională: 16 septembrie

Geografie: P.-N. G. este aşezată în V Oc. Pacific, în Oceania şi ocupă jumătatea estică a ins. Noua Guinee, insulele din vecinătate: arh. Bismarck, Insulele Amiralităţii şi Insulele din NV arh. Solomon (cele mai importante: Bougainville şi Buka; G. fizică: A doua insulă ca mărime din lume, se înscrie în „Cercul de foc al Pacificului" cu zonele sale vulcanice ac­tive. Este o ţară muntoasă spre N, cu masive de 4508 m alt. (Mt. Hagen) care se prelungesc. în insulele din apropiere; în centru, Marele Platou Papua; în S, câmpii cu multe terenuri mlăştinoase. Râurile constituie un potenţial energetic important. Clima: este ecuatorială, cu precipitaţii bogate: 2500 mm/an şi cu temp. medii anuale ridicate: 27°C. Floră şi faună: Peste 60% din terit. ţării este acoperit de păduri (conifere pe înălţimi); lemn de esenţă tare, arbore de cauciuc. Fauna este asemănătoare în mare parte celei din Australia: canguri, koala, păienjeni uriaşi, crocodili (de crescătorie). Populaţia: este formată din melanezieni (indigeni papua), malaezi, polinezieni, europeni, metişi. Concentrarea max. a pop. în ins. Bougainville, Louisiade, arh. Bismarck şi în zona capitalei. Peste 60% din pop. activă este ocupată în agric. Rata natalităţii: 35‰, a mortalităţii: 12‰. Pop. urbană: 15%. Resurse şi economie: Resursele sunt variate şi în mare parte valorificate Res. minerale: cupru (ms. Bougainville, Panguna), uraniu, cobalt, nichel, crom, aur; petrol. Ind. prelucrătoare: energie electrică; alimentară; ciment, sticlărie, anvelope. Agric. bazată pe cultura de: cacao, cafea, copra, ceai, batate, banane, sisal, arahide de pământ, trestie de zahăr. Export: nuci de cocos, cacao, cafea, ceai, arahide, cauciuc; lemn; aur, argint, cupru. Economia P.-N. G. a avut de suferit după 1990, datorită confruntării dintre autoritatea de stat şi secesioniştii de pe ins. Bougainville. Transporturi şi comunicaţii: Nu există căi ferate. Căi ru­tiere; vehicule. Aeroport la: Port Moresby. ­Oraşe: Rabaul, Lae, Madang, Wewak, Goroka. Istoria: Arh. era locuit iniţial, cu cca. 50.000 de ani în urmă, de triburi care trăiau din vânătoare, originari din Asia. În 1526­-27 navigatorul spaniol Jorge de Meneses dă numele arh. „Ilhas dos Papuas”. În 1545, navigatorul Ortiz de Retz, care explorează nordul, îi dă numele de Nueva Guineea. Partea de V a insulei P.-N.G. devine în 1828 colonie olandeză, sub numele de Irianul de Vest; restul terit. este împărţit în 1884 între Germania şi Marea Britanie (care iau respectiv nordul şi sudul). În 1905, colonia britanică (Papua) este cedată Australiei (devine teritoriu extern al ei până în 1973); colonia ger­mană (Noua Guinee), după primul război mondial devine terit. sub mandatul Societăţii Naţiunilor (1919). Din 1946­1949 trece sub tutela ONU administrat de Australia. Din 1950 cele două terit. sunt administrate împreună şi în 1973 obţin autonomia internă. La 16 septembrie 1971, P.-N.G. devine un stat independent, în cadrul Commonwealth-ului. În 1990, conflict armat între secesioniştii din Bougainville şi administraţia statului. Statul: este monarhie constituţională conform Constituţiei din 1975. Şeful statului este regina Marii Britanii, reprezentată de un guvernator general. Puterea legislativă este exercitată de Camera Adunării (Parlamentul); cea executivă de un cabinet (Consiliul Executiv Naţional) con­dus de liderul partidului majoritar în Camera Adunării.