Paraguay

Denumirea oficială: Republica Paraguay 

Capitala: Asuncion

Limba oficială: spaniola şi gurarani 

Suprafaţa: 407.000 km2

Locuitori: 5 mil. (13 loc./km2)

Religia: catolicism 95%, protestantism 

Moneda: guarani

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 14 mai

Geografie: P. este aşezat în partea centrală a Americii de Sud, în zona de confluenţă a râului Paraguay cu Parana. Limi­te: Bolivia (NV şi N), Brazilia (E), Argentina (S şi V). Fără ieşire la mare. G. Fizică: P. este traversat pe mijloc de Tropicul Capri­cornului, iar de la N la S este împărţit în două de râul Paraguay: vestul este o câmpie semideşertică în mare parte (Marele Chaco); estul este o reg. de dealuri (850 alt. max.) înconjurate de câmpii fertile, care separă ba­zinul fl. Parana de. al fl. Paraguay, şi are la N marile păduri tropicale (selva). În centru, de ambele părţi al râului Paraguay este Campo, cu mlaştini şi savană. Tot în E se sfârşeşte platoul brazilian.. Există cca. 800 de râuri, cu un mare potenţial energetic. Cele mai mari: Parana (3.288 km) şi Paraguay (2.500 km). Clima: este subtropicală şi temperată. Temp. medie anuală în iulie şi ianuarie: la Asuncion: 17°C şi 27°C; în Chaco: 21°C şi 38°C. Precipitaţii: 2.030 mm/an lângă Brazilia, 1.270 mm/an la E de Asuncion; 810 mm/an în Chaco. Floră şi faună: Pădurile tropicale ocupă 51 % din terit.; savane. Faună variată: jaguari, căprioare, carpincho; păsări viu colorate. Populaţia: este formată din amerindieni (guarani) 65%; metişi 30%, creoli, europeni. Concentrarea max. în zona estică (90% din pop.), în zona capitalei. În Chaco pop. este sub 1 loc./km2. Rata natalităţii: 29,8‰; a mortalităţii: 5‰. Rata pop. urbane: 52%. Resurse şi economie: Econ. în curs de dezvoltare. Ind. se bazează mai ales pe produsele agricole şi pe cele forestiere. Se cultivă: porumb, manioc, orez, fasole, batate, agrume, ananas, viţă de vie; bumbac, soia, tutun, tartago (plantă oleaginoasă); yerba mate. Creş­terea animalelor: bovine, ovine. Alte resurse: lemn (acaju, quebracho, cedru). Cultura comercială a plan­telor tehnice trece pe prim plan. Exportă: bumbac, zahăr, lemn, tutun, piei, fructe P. se înscrie ca o parti­cipantă activă în cadrul MERCOSUR (1994), cu cele două hidrocentrale de pe fl. Parana (Itaipu, la graniţa cu Brazilia). Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere, au­tovehicule. Aeroport la Asuncion. Oraşe: San Lorenzo, Ciudad del Este, Villarica. Există 2 universităţi; cea mai veche la Asuncion (1889). Istoria: Terit. P. era locuit de Suarani indieni sedentari, care şi-au conservat, până astăzi, limba şi tradiţiile (ca şi în NE Argen­tinei, în E Boliviei şi S Braziliei). În 1537 spaniolii forţează oraşul Asuncion şi încep colonizarea, supunând pop. indigenă la sclavaj pe plantaţiile de mate. Misiunea iezuită are şi ea ac­tivităţi de colonizare. P. este inclus în Viceregelele Peru (1617) şi Rio de la Plata (1776). La 14 mai 1811 P. îşi proclamă independenţa de stat. Între 1865-1870 P. poartă războiul împotriva coaliţiei Braziliei, Argentinei şi Uru­guay-ului, în urma căruia terit. îi este pustiit şi amputat, iar mai bine de jumătate din pop. este ucisă. În urma războiului cu Bolivia (1932-1935) obţine 2/3 din Chaco (o prov. în litigiu). O jumătate de secol şi mai bine, până în 1954, P. se confruntă cu o permanentă instabilitate politică. După 1989, începe procesului trecerii la econ. de piaţă; instituţii în curs de constituire. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1967. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congresul Naţional (Senat şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă, de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Multipartitism.