Peru

Denumirea oficială: Republica Peru

Capitala: Lima (6 mil. loc.)

Limba oficială: spaniola; limbă uzuală: quechua (amerindiană) 

Suprafaţa: 1.285.000 km2

Locuitori: 24.233.000 (19 loc./km2)

Religia: catolicism 92%, protestantism, religii amerin­diene

Moneda: noul sol

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 28 iulie

Geografie: P. este aşezat în America de Sud, în zona centrală a Anzilor, între golfurile: Guayaquil şi Arica. Limite; Ecuador, Columbia (N), Brazilia, Bolivia (E), Chile (S), Oc. Pacific (V). G. fizică: Relieful este variat, reprezentat de 3 regiuni distincte: o fâşie de litoral (Costa), care se întinde, de-a lungul Pacificului, pe o lungime de 2.480 km şi pe o lăţime de 40-80 km şi care se înalţă până la 1.500 m; este un vast deşert de nisip, cu oaze care sunt văile apelor ce coboară din Anzi. A doua zonă: Sierra, formată de vaste platouri înalte („punas”) dominate de Cordillerele Orientală şi Occidentală (peste 4.000 m alt.), cu numeroase creste depăşind 6.000 m alt.; punctul culmi­nant: Cerro de Huascaran, 6.767 m alt. max.; văi adânci, înguste, vulcanism. A treia zonă este La Montana, câmpia ecuatorială din bazinul Amazonului, acoperită de păduri impenetrabile (junglă). Ape: afl. Amazonu­lui, printre care, mai importante: Maranon, Ucayali, de pe cursul superior al Amazonului. Lacul Titicaca, la cea mai mare înălţime din lume la care se află un lac (3.850 m), este navigabil. Se află la graniţa cu Bolivia, cu care îl şi împarte. Clima: este variată, după altitudine: pe coastă, climă rece, din pricina curentului rece pacific; în Sierra, temp. scade odată cu alt., pe paltourile înalte, climă rece. În La Montana, climă ecuatorială. Temp. medie anuală: 18°C la Lima (Costa); 24°C în La Montana; 12°C la Cuzco (în Anzi). Precipitaţii: Lima: 40-30 mm/an; La Montana: 500-3.200 mm/an; Cuzco: 580 mm/an. Floră şi faună: Păduri ecuatoriale 50% din terit. P. (La Montana); vegetaţie xerofită în reg. de coastă. Faună caracteristică Anzilor şi pădurii ecuatoriale. Populaţia: este formată din 49% amerindieni, 33% metişi, 10% albi, creoli. Concentrarea max. a pop. în reg. de coastă şi în Sierra. În junglă trăiesc cca. 100.000 de amerindieni. 60% din pop. activă este ocupată în agric. Rata natalităţii: 25,7‰; a mortalităţii: 6,5‰. Rata. pop. urbane: 72%. Resurse şi economie: Economie bazată pe minerit: resurse variate şi bogate: argint (printre primii producători din lume), cupru, zinc, aur, wolfram, antimoniu, molibden, vanadiu, mercur, bismut, gaze natu­rale. Un potenţial econ. important: pescuitul. Agric. are un randament scăzut; se cultivă: porumb, grâu, orez, trestie de zahăr, bumbac, fructe, zarzavaturi, cafea. Creşterea animalelor: bovine, ovine, porcine, caprine, lama, alpaca, cai, catâri. Alte resurse: lemnul (esenţe tari), culturile ilegale de coca, care aduc devize impor­tante. Alte produse pentru export: argint, fier, petrol (şi derivatele lui) peşte, lână, piei, fructe; guano. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere; au­tovehicule. Flotă comercială. Aeroport la: Lima, Cuzco, Arequipa, Iquitos. Oraşe: Arequipa, Callao, Cuzco, Iquitos, Huancayo. Există 8 universităţi, cea mai veche fiind cea din Lima (1551) şi Arequipa (1821). Istoria: P. a fost centrul Imp. Inca şi al unei remarcabile civilizaţii. În 1532, P. este invadat de spanioli şi cucerit în 1533 (expediţia lui Pizarro). În 1543 devine centrul Viceregatului Peru şi al puterii spaniole în coloniile Americii de Sud. Spaniolii ex­ploatează P. în special pentru mineralele sale 1780-1781 izbucneşte cea mai mare şi cea mai violentă revoltă a amerindienilor din toată istoria continentului: condusă de Tupac Amaru. La 28 iulie 1821, P. îşi proclamă independenţa. Războiul contra Spaniei (1856-1866) se sfârşeşte cu victoria P. În 1879-1783: Războiul Pacificului (P. este aliat cu Bo­livia); pierde prov. Tarapaca, Arica, Zacna, în favoarea statu­lui Chile. (Tacna va fi retrocedată în 1929) După al doilea război mondial, instabilitate politică, totuşi se restabileşte le­galitatea constituţională. După anii '60, intervenţia milita­rilor în conducerea statului. 1968-1975 se naţionalizează minele şi băncile; reformă agrară. După anii '80 se dezvoltă mişcarea de sorginte maoistă „Calea luminoasă”. Criza econ. şi politică se agravează. În 1990 este ales preşedinte Alberto Fujimori (contracandidatul său fiind marele scriitor Vargas Llosa), care suspendă garanţiile constituţionale şi dizolvă Par­lamentul. Partidul său obţine majoritatea în Parlamentul nou ales. În 1993: o nouă Constituţie aprobată prin referendum. În 1996, terorişti din mişcarea Tripac Amaru (simpatizanţi ai „Căii luminoase” ocupă ambasada japoneză din Peru luând ostateci. Preşedintele Fujimori nu se lasă şantajat şi îi lichi­dează după o lună şi mai bine de tensiuni. Statul: este republică parlamentară, conform Consti­tuţiei din 1993, preşedintele fiind ales prin vot direct. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Con­gresul Naţional (Senat şi Camera Deputaţilor); cea exe­cutivă dintr-un cabinet numit de preşedinte.