Sfântul Cristofor şi Nevis

Denumirea oficială: Fede­raţia Sfântului Cristofor şi Nevis

Capitala: Bas­seterre (14.000 loc.)

Limba oficială: engleza 

Suprafaţa: 262 km2 

Locuitori: 48.000 loc. (184 loc./km2) 

Religia: protestantism, catolicism 

Moneda: dolarul est­-caraibian 

Forma de guvernământ: monarhie 

Ziua naţională: 19 septembrie

Geografia: Federaţia S. C. şi N. se află în America Centrală insu­lară, în arh. Antilele Mici. G. fizică: Terit. federaţiei cuprinde trei insule vul­canice: Saint Kitts-Sf. Cristofor (168,5 km2), Nevis (93 km2) şi Sombrero (0,5 km2) (care mai sunt numite şi In­sulele Vântului, fiind în zona urarganelor). În Saint Kitts se află înălţimea cea mai mare: Mount Misery, 1131 m. Clima: este tropical-oceanică, cu influenţe ale vânturilor marine. Floră şi faună: Pădure tropicală (esenţe preţioase) pe ins. Saint Kitts şi Nevis. Populaţia: este formată din negri şi mulatri 80%, amerindieni, chinezi, europeni. Concentrarea max. a pop. în ins. Saint Kitts, în zona capitalei. Rata nata­lităţii: 22,5‰; a mortalităţii, 11‰. Rata pop. urbane: 35%. Resurse şi economie: Econ. bazată pe agric. şi turism. Se cultivă: trestie de zahăr, bumbac, banane, nuci de cocos; se exportă: zahăr şi melasă. Turismul a dezvoltat mijloace de cazare moderne (hoteluri). Ind. prelucrătoare: electronică (firme cu capital nord-ameri­can). Transporturi şi comunicaţii: căi rutiere, transport mar­itim. Oraşe: Sandy Point Town, Charlestown. Istoria: În 1493 ins. S. C., şi N. sunt descoperite de Columb; în 1623 englezii fondează prima aşezare pe Sf. Cristofor (Kitts); în 1783 insulele devin colonie britanică, după îndelungate dis­pute între francezi şi englezi. Sunt aduşi sclavi negri din Africa pentru plantaţiile de trestie de zahăr. La 19 septembrie 1983 S. C. şi N. îşi proclamă independenţa de stat în cadrul Commonwealth-ului; ins. Nevis rezervându-şi dreptul consti­tuţional de a ieşi din federaţie. Devine membru al ONU. Statul: este monarhie constituţională, conform Consti­tuţiei din 1983. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Naţională; cea executivă de un cabinet con­dus de liderul partidului majoritar din Adunarea Naţională. Şeful statului este regina Marii Britanii reprezentată de un guvernator general. Multipartitism.