Slovacia

Denumirea oficială: Republica Slovacia 

Capitala: Bratislava (440.000 loc.) 

Limba oficială: slovaca

Suprafaţa: 49.000 km2

Locuitori: 5,3 mil. (107 1oc./km2)

Religia: catolicism (majoritar); protestantism, ortodoxism 

Moneda: koruna slovacă

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 29 august 

Geografie: Slovacia este aşezată în Europa Centrală. Limite: Polonia (N), Ucraina (E), Ungaria (S), Austria şi Cehia (V şi NV). G. Fizică: S. este o ţară muntoasă, ocupată de Carpaţii Mici (768 m alt. max.), Carpaţii Albi (cca. 1000 m alt.); Tatra Înaltă (în N): cel mai înalt masiv cristalin al Carpaţilor (vf. Gerlachovka 2655 m); alt masiv Tatra Joasă. Munţii Metalici ai Slovaciei (1477 m alt. max.) de origine vulcanică, sunt despărţiţi de cei din N printr-un culoar tectonic, orientat de la E la V, pe valea râului Hron. În S terit. se întind porţiuni din Câmpia Tesei (SE). Râurile drenează văile ce despart lanţurile muntoase: Vah şi Hron, Nitra. În S, Dunărea curge pe 172 km. Clima: este temperat-continentală cu precipitaţii bogate; peste 750 mm/an) şi cca. 750 mm/an în zonele joase. Floră şi faună: Ţară muntoasă, este bogată în păduri de conifere şi foioase; păşuni alpine. Parcul Naţional Tatra Înaltă este printre cele mai întinse zone ocrotite ale Eu­ropei, cu faună specifică Europei Centrale. Populaţia: este formată în proporţie de 87% din slovaci (de origine slavă); maghiari 10%; cehi, ucrainieni, ruşi, polonezi etc. Concentrarea max. a pop. în jurul cap. Bratislava (cca. 160 loc./ km2). Rata natalităţii: 14,8‰; a mortalităţii: 10,3‰. Pop. urbană: 58%. Resurse şi economie: Ind. Slovaciei se bazează pe resurse interne: cărbuni, fier, bauxită, uraniu, cupru, mercur, argint, roci de construcţii. Puterea energetică se bazează pe resursele de cărbune şi de hidroenergie. Energia elec­trică este produsă de termocentrale, hidrocentrale şi cen­trala atomoelectrică de la Bohunice. Ind. petrolului, siderurgiei, a constr. de maşini, a lemnului, textilă şi ali­mentară; mai puţin competitive ca ale Cehiei; în proces de restructurare. Oraşe industriale: Bratislava şi Kosice. Agric. axată pe cultura de: cereale (grâul, porumb), sfeclă de zahăr, cartofi; viticultură, pomicultură. Se aşteaptă de la turism o mai mare dezvoltare (este activ în zona Dunăreană - Bratislava şi în zonele montane). Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere; navi­gţie pe Dunăre. Aeroport la Bratislava. Oraşe: Kosice, Nitra, Zilina, Presov, Banska, Bystrica, Trnava, Poprad. Istoria: În mileniul I î. Hr. S. era locuită de triburi de celţi, de daci, apoi de suebi, vandali, longobarzi. În sec. VI pe acest terit. se stabilesc triburi ale slavilor de apus. În sec. IX acestea trec sub autoritatea francilor: Statul lui Sarrto (623-659) cuprinde terit. S. După 830, S. de apus este înglobată în Marele Cnezat al Moraviei. Călugării misionari Chiril şi Metodiu (863-864) ajută la creştinarea S. În sec. X atacul ungurilor dinspre Câmpia Panonică, Marele Cnezat al Moraviei se prăbuşeşte, iar S. este înglobată în statul ceh din Bohemia (di­nastia Premysl). În 1025 S. este ocupată de Regatul Ungar, care apoi o colonizează cu: germani, cehi, unguri. Pop. oraşelor în sec. XI-XV este preponderent germană. În 1526, în urma bătăliei de la Mohocs, cu turcii, Regatul Maghiar se de­stramă; S. va intra în Imp. Habsburgic. In sec. XIX creşte mişcarea naţională. În 1918, S. este înglobată în Cehoslovacia. În 1939, statul slovac este sub protectorat german. Între 1945-1948, S. este: reintegrată Cehoslovaciei şi intră în sfera de influenţă sovietică. În 1968 armata Tratatului de la Varşovia, la intervenţia lui Leonid Brejnev, înăbuşă „Primăvara de la Praga”; mişcare reformistă. În 1969, S. i se acordă un statut de republică federală. În oct.-nov. 1989, în urma demonstraţiilor populare de la Praga („Revoluţia de cat­ifea”), se constituie un guvern de uniune naţională, se înlătură regimul comunist, iar Vaclav Havel, fostul disident, devine preşedinte. În 1990, Cehoslovacia ia numele de Repub­lica Federativă Cehă şi Slovacă. În 1992, alegerile legislative sunt câştigate în S. de Mişcarea pentru o S. Democrată con­dusă de Vladimir Meciar. Separarea Cehiei de S. se face în urma unor tratative bilaterale; hotărârea intră în vigoare la 1.I.1993 şi se proclamă Republica Slovacă, stat independent. Statul: este republică parlamentară, conform Constituţiei intrate în vigoare la 1.I1993. Puterea legislativă este exer­citată de Consiliul Naţional; cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de preşedinte. Multipartitism.