Somalia

Denumirea oficială: Republica Democratică Somalia 

Capitala: Mogdishu (Mogadiscio), 800.000 loc.

Limba oficială: somali; vorbite: araba, italiana, engleza, di­alecte minoritare

Suprafaţa: 638.000 km2 

Locuitori: 9,5 mil. (15 loc./km2)

Religia: islamism (suniţi) 98,5% 

Moneda: şiling somalian

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 12 octombrie 

Geografia: Situat în Africa estică. Limite: Oc. lndian (E şi S), Kenya {V), Etiopia (V şi NV), Djibouti (N). G. fizică: S. este considerată ca o peninsulă ale cărei ex­tremităţi de NE sunt: capul Ras Hafun şi, la NV de acesta, capul Guardafui. 17% din terit. este deşertic. Nordul şi vestul, cu excepţia strâmtei câmpii de coastă, aparţin pla­toului central african, cu munţi în N de cca. 2500 m alt. (m-ţii. Ogo şi Midjourtin). S. se întinde între podişul etiopian şi coastele Golfului Aden şi ale Oc. Indian. Coas­ta, întinsă pe 3400 km, joasă şi nisipoasă, este lipsită de golfuri, cu puţine porturi, cu recifi coraligeni. În E şi S se întinde o zonă semideşertică în care se includ văile apelor Shebeli (2000 km) şi Juba (1550 km). Debitele apelor sunt variabile. Clima: este tropical uscată în interior ş i musonică pe coastă. Temperatura medie anuală 21°-38°C de-a lungul coastei. Precipitaţiile în zona Mogadiscio 380 mm/an, pe înălţimi 510 mm/an. Floră şi faună: Vegetaţie în general săracă, ierboasă de stepă; savarie, păduri 9,5% din terit. Parcuri naţionale. Faună: lei, zimbri, dromaderi, hipopotami, rinoceri. Populaţia: somali (marea majoritate), bantu (puţini) şi alte , grupe negroide, indieni, europeni. 80% din populaţie este nomadă. Concentrare maximă în, S. Rata natalităţii: 47,3‰; mortalitatea: 16,6‰. Pop. urbană :26%. Resurse şi economie: S. este una din ţările sărace ale glo­bului, cu o agric. slabă, concentrată în. S, unde se fac irigaţii (culturi de trestie de zahăr, bumbac, banane). Sec­torul ind. extrem de slab. Resurse: mei, porumb; trestie de zahăr, cămile (în număr foarte mare), lână, sare, conserve de carne, de peşte. Export: banane, animale, susan, arahide, ricin, tămâie, gumă arabică; lemn de cedru, caprine, ovine, bovine; ulei de balenă; fier, beril. Transporturi şi comunicaţii: Nu are căi ferate. Flotă co­mercială. Aeroport la Mogadiscio. Oraşe: Kisimaio (S), Hargeisa şi Burao (N), Marka (S). Porturi: Mogadiscio şi Berbera. Istorie: În mileniile III şi II î. Hr. teritoriul este ocupat de populaţii nomade de păstori, de la care au rămas picturi rupestre: In sec. I î. Hr. triburi somaleze făceau comerţ cu sudul Penin­sulei Arabice, cu Egiptul. Clima uscată îi împinge spre sud. În sec. VII pătrund arabii veniţi din Yemen, în sec. X., arabii din Oman. Sunt întemeiate oraşe-state; sultanate independente; se răspândeşte islamismul. În sec. XVI, turcii otomani cuceresc nordul; portughezii cuceresc coasta şi desfiinţează sultanatele. În sec. XVII coasta devine dependentă de sul­tanatele Mascat şi Zanzibar, se dezvoltă oraşele. În sec. XIX, Egiptul, Marea Britanie şi Italia îşi dispută ţara. În 1887 se constituie protectoratul Somalia britanică (Somaliland), cu capitala la Hargeisa; în 1896 colonia Coasta Franceză a So­maliilor, în 1905 Somalia italiană. În 1941, Somalia italiană şi Ogadenul sunt ocupate de trupe engleze; în 1950 intră sub tutela ONU, fiind administrată 10 ani de Italia. În 1960 S. este proclamată republică independentă. S. are pretenţii asu­pra Ogadenului (Etiopia). În 1969, lovitură de stat militară. Între 1977-1978 conflict între S. şi Etiopia (susţinută de URSS). În 1988, acord de pace între S. şi Etiopia. În 1991, lovitură de stat: izbucneşte războiul civil, mii de morţi şi răniţi. Foametea face ravagii. În nord, Somaliland îşi proclamă independenţa. În 1992, printr-o rezoluţie ONU, la iniţiativa ŞUA, sunt trimise forţele militare internaţionale pentru aju­tor umanitar (distribuţie de alimente). 1993-1994, foametea este practic jugulată. Forţele americane şi europene se retrag în 1995, dar lupta dintre facţiunile rivale continuă, ruinând ţara. Statul: este republică prezidenţială; Constituţia (amendată în 1990) este suspendată în 1991, după lovitura de stat. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Con­gresul Somalez Unit; cea executivă de un cabinet numit de preşedinte. Multipartitism.