Sri Lanka (Ceylon)

Denumirea oficială: Republica Democratică Socialistă Sri Lanka

Capitala: Colombo/Kolamba (615.0001oc.) 

Limba oficială: singhaleza şi tamila 

Suprafaţa: 66.000 km2

Locuitori: 18,58 mil. (282 loc./km2)

Religia: budismul 70%; hinduism 15%; islamism 8%; creştinism

Moneda: rupia Sri Lanka

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 4 februarie

Geografie: S.L. este o insulă în Oc. Indian, în Asia de Sud. G. fizică: S. L. este o insulă în formă de pară, cu câmpii litorale înguste, la S subcontinentului indian, despărţită de India prin Strâmtoarea Palk (50 km) şi prin Golful Mannar. Relieful este format dintr-un masiv central (900­2.134 m) înconjurat de coliere de platouri. În S, munţii Pidurutalagala (alt. 2.529 m). În N, peninsula Jaffna şi in­sula Mannar. Râuri scurte cu potenţial energetic. Râul cel mai mare este Mahaveli-Ganga, care izvorăşte din V şi traversează Nordul şi Estul (330 km), ca să se verse trecând prin Depresiunea Orientală Koddiyar. Alte râuri: Kelaniganga (144 km), Aruvi-Aru (166 km) şi Kala-Oya (155 km). Clima: este tropical musonică; caldă tot timpul anului, cu o temp. medie de 27°C, care în regiunile înalte scade la 17°C. În timpul musonilor din NE, ciclonii tropicali sunt o ameninţare pentru populaţie. Precipitaţiile sunt bogate în reg. din SV (1.890-2.540 mm/an) şi în reg. înalte; mai re­duse în N, (630-1.260 mm/an) unde anotimpul uscat durează 1/2 de an. Floră şi faună: 20% din terit. este acoperit cu vegetaţie forestieră (junglă); lemn preţios: santal, mahon. Fauna este bogată în păsări (cca. 400 specii) şi mamifere (cca. 100 specii) printre care: leoparzi, urşi, elefanţi. Populaţia: este formată din: singhalezi, tamili, indieni, tamili ceylonezi, maori. Concentrarea max. a pop. în SV (zona Colombo peste 2500 loc./km2); în N şi E pop. este sub medie, cu excepţia pen. Jaffna (N). În agric. lucrează 55% din pop. activă. Mulţi emigrează în Orientul Apropi­at (îşi trimit veniturile în ţară). Rata natalităţii: 19‰; a mortalităţii: 5,8‰. Pop. urbană: 22%. Resurse şi economie: Economia se bazează pe agric. (55% din pop. activă): orez (pentru corisum), cocotieri, arbori de cauciuc şi, pe terasele muntoase, ceai (printre primele locuri pe glob). Resurse minerale: metale rare: titan, zir­coniu; pietre preţioase; sare marină, caolin, grafit. Creş­terea animalelor: bovine, bivoli, caprine, elefanţi. Ind.: tex­tilă, ceramică, hârtie, ciment, zahăr. Export: ceai, nuci şi ulei de cocos, fibre textile, perle. Zonă liberă investiţiilor străine. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, şosele, vehicule, flotă comercială. Oraşe: Dehiwala-Mount Lavinia, Kandy, Moratuwa, Jaffna, Galle. Există o Universitate cu 5 campusuri. Istoria: În mileniul II-I î. Hr. pop. singhaleză (de origine indo-euro­peană); în sec. V î. Hr. se formează un regat cu cap. la Anu­radhapura. Din sec. III î. Hr. în insulă sosesc din India triburi tamile; se răspândeşte civilizaţia budistă. Arabii introduc is­lamismul (sec. VIII d. Hr.) şi controlează comerţul până la venirea portughezilor (1505); ins. trece sub control olandez în 1602. În 1796 intră sub control britanic; în 1802 devine colo­nie britanică. În 1912 obţine autonomie internă, iar la 4 febru­arie 1948, Ceylonul devine stat independent, cu statut de do­minion în cadrul Commonwelth-ului. În 1972 se proclamă rep. sub denumirea naţională (singhaleză) de Sri Lanka. Se inaugurează o nouă Constituţie; rupe legăturile cu Londra; republica rărnâne în Commonwealth. Conflictele interetnice între singhalezi şi tamili începute în 1978 se transformă în­tr-un sângeros război civil, în care sunt ucişi zeci de mii de oa­meni; atentate, terorism. Este ameninţată unitatea ţării. India in­tervine cu forţe militare (1987-1990) în acord cu Sri Lanka pentru a stinge conflictul, dar eşuează. În 1993 preşedintele es­te asasinat. Conflictul legat de separatismul tamil nu este stins. Statul: este republică prezidenţială, conform Constit. din 1978. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Naţională de Stat; cea executivă de un cabinet numit de preşedintele ales prin direct. Multipartitism.